ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.12.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4128/2007

HOTĂRÂRE
14.12.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4128/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Reclamantul S.M.M. a

solicitat prin acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj,

la data de 13 septembrie 2006, formulată în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA

și O.R.C. DOLJ, constatarea nulității absolute a hotărârii adunării generale

extraordinare a acționarilor SC C. SA din data de 26 iulie 2006.

În motivarea cererii, în

nulitate, reclamantul a invocat încălcarea art. 110 din Legea nr. 31/1990

republicată în sensul că adunarea generală nu s-a ținut la sediul societății

din Craiova, ci în București, unde societatea nu are nici un punct de lucru,

precum și faptul că la adunare a participat și votat în calitate de acționar SC

S.B. SRL, deși hotărârea prin care această societate dobândise acțiuni la SC C.

SA nu fusese publicată în M. Of.

Prin sentința comercială nr.

4 din data de 26 ianuarie 2007, Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins,

ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant, reținând din probele cu

înscrisuri administrate că motivele de nulitate invocate nu se confirmă.

Referitor la ținerea

adunării în București, deși sediul societății este în orașul Craiova, tribunalul

a constatat că prin actul constitutiv al societății pârâte s-a convenit ca

adunările generale să poată fi convocate și în alt loc decât sediul societății,

iar pârâta a făcut în convocatorul publicat pentru adunarea din 26 iunie 2006

mențiunea corectă a locației din București pentru ținerea adunării.

Cu privire la cel de-al

doilea motiv de nulitate invocat, respectiv lipsa calității de acționar al SC S.B.

SRL, tribunalul constată că actul adițional prin care această societate a

cesionat un număr de acțiuni dobândit calitatea de acționar la societatea

pârâtă, a fost înregistrat și publicat în M. Of. al României partea a IV-a în

baza încheierii judecătorului delegat de la O.R.C. DOLJ nr. 5648 din 13 iunie

2006.

Apelul declarat de reclamant

împotriva sentinței fondului a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel

Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 113 pronunțată la 8 mai 2007.

Răspunzând criticilor

formulate de reclamant, critici care au vizat, în esență, reiterarea motivelor

de nulitate invocate prin acțiunea introductivă, instanța de apel a apreciat că

tribunalul a făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 110

din Legea nr. 31/1990 republicată și art. 12 din actul constitutiv al

societății care permit ținerea adunărilor generale și extraordinare și în alt

loc decât sediul societății.

Totodată, instanța de

control, constată că la data ținerii adunării 26 iulie 2006, SC S.B. SRL avea

calitatea de acționar al societății SC C. SA CRAIOVA, potrivit mențiunilor

operate în Registrul Comerțului.

Împotriva acestei decizii

reclamantul S.M.M. a declarat, în termen legal, recurs solicitând modificarea

hotărârii atacate în sensul admiterii apelului, și pe fond admiterea acțiunii

introductive în constatarea nulității absolute a hotărârii din data de 26 iulie

2007 adoptate de adunarea generală extraordinară a acționarilor societății

pârâte.

Recurentul a criticat

decizia instanței de apel sub aspectul aplicării greșite a legii și a

dispozițiilor statutare ale SC C. SA și a interpretării greșite a actului dedus

judecății, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de

recurs recurentul a susținut că convocarea adunării generale în alt loc decât

sediul social al societății din Craiova s-a făcut cu rea credință și abuziv

deși 20 % din acționari persoane fizice sunt angajați în Craiova, fără a li se asigura

mijloace de transport.

Sub un al doilea aspect

recurentul a contestat calitatea de acționar al SC S.B. SRL, cu consecința

lipsei de cvorum pentru ținerea adunării, în condițiile în care votul exprimat

de această societate era ilegal.

Totodată, recurentul a

arătat că la data de 4 august 2006, societatea a convocat o nouă adunare

generală extraordinară, cu aceiași ordine de zi ca și cea din 26 iulie 2006,

ceea ce confirmă implicit nevaliditatea hotărârii din 26 iulie 2006.

Asupra recursului.

Înalta Curte, examinând

decizia atacată în contextul criticilor formulate, constată că recursul este

nefondat pentru considerentele ce urmează:

pct. 9 C. proc. civ. și care vizează încălcarea dispozițiilor art. 110 alin.

(2) din Legea nr. 31/1990 republicată nu subzistă.

Dispozițiile legale sus-menționate

prevăd posibilitatea ținerii adunărilor generale și extraordinare și în alt

local decât sediul societății în măsura în care prin actul constitutiv s-a

hotărât în acest fel.

Or, potrivit art. 12 din

actul constitutiv al societății pârâte, acționarii au convenit ca adunările

generale să se întrunească la sediul societății sau în alt loc care se va

menționa în convocare, cerință ce a fost respectată cu ocazia convocatorului

publicat pentru adunarea generală din 26 iulie 2006.

acționar cu drept de vot al SC S.B. SRL este o chestiune de fapt de atributul

suveran al instanțelor fondului sau apelului devolutiv care au statuat asupra

acestui aspect, în raport de înscrisurile administrate și și-au motivat punctul

de vedere prin hotărârile adoptate.

Cum potrivit art. 304 C.

proc. civ., modificarea sau casarea hotărârii se poate cere numai pentru

motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de textul de lege,

Curtea constată că aspectele de netemeinicie invocate de recurent nu pot face

obiectul contractului de legalitate în actuala reglementare a recursului.

interpretarea greșită a actului dedus judecății (art. 304 pct. 8 C. proc. civ.)

are un caracter pur formal, deoarece din dezvoltarea recursului nu rezultă

explicit care este actul juridic ce a fost interpretat greșit.

Indicarea acestui motiv în

preambulul cererii de recurs, fără nici o argumentare și dezvoltare a criticii,

impune concluzia caracterului său formal și prin urmare nesusceptibil de o

analiză.

Pentru rațiunile mai sus

înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va

respinge prezentul recurs ca nefondat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamantul S.M.M. împotriva deciziei nr. 113 din 8 mai 2007 a

Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 decembrie 2007.

Sursă