ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2334/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 2023/91/2006 trimisă prin declinarea competenței de către Judecătoria Focșani prin sentința civilă nr. 645 din 10 aprilie 2006, reclamantul A.A.A. a solicitat obligarea pârâtei SC A.T. SRL Focșani la plata sumelor de 826.000.000 lei echivalentul a 28.000 dolari SUA, reprezentând sumă împrumutată pârâtei prin contractul de împrumut încheiat la data de 26 aprilie 2001, cu dobânzi legale precum și a sumei de 793.000.000 lei, echivalentul sumei de 26.000 dolari SUA reprezentând sumă împrumutată pârâtei prin contractul de împrumut încheiat la data de 18 iulie 2001 cu dobânzi legale, plus cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii a arătat că a împrumutat pârâtei sumele menționate, care nu au fost restituite la termenele de 26 aprilie 2002, respectiv 18 iulie 2002. S-a mai arătat că la data de 20 ianuarie 2003 s-a înregistrat la Tribunalul București somația de plată ce avea ca obiect aceste sume de bani, formându-se dosarul comercial nr. 706/2003, acțiune respinsă la data de 12 martie 2003. Prin sentința civilă nr. 13 din 22 februarie 2007 Tribunalul Vrancea, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția prematurității acțiunii invocată de pârâta SC A.T. SRL Focșani și a respins acțiunea formulată de reclamantul A.A.A. pentru neefectuarea procedurii prealabile a concilierii directe prevăzută de art. 720 1 C. proc.

civ. Împotriva sentinței, în termen legal reclamantul a declarat apel, invocând că hotărârea ce i-a fost comunicată și care constituie obiectul apelului nu poartă semnăturile judecătorului și grefierului și că somația de plată promovată împotriva intimatei pârâte ține loc de procedură prealabilă, în sensul dispozițiilor art. 720 1 C. proc. civ. Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, prin decizia nr. 71/A din 10 septembrie 2007 a respins ca nefondat apelul reclamantului cu motivarea în esență că în mod corect a reținut instanța de fond că somația de plată soluționată la data de 12 martie 2003 de Tribunalul București nu ține loc de procedură prealabilă, în litigiile comerciale.

S-a mai reținut cu privire la faptul că sentința comunicată de către instanța de fond nu era semnată de judecător și grefier, că potrivit art. 266 alin. (3) C. proc. civ. „hotărârea se va comunica părților în copie”, așa încât rezultă că sentința apelată este legală și temeinică. Cu petiția înregistrată la 23 octombrie 2007, în termen legal reclamantul A.A.A. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a deciziei nr. 71/A din 10 septembrie 2007 a Curții de Apel Galați, iar în situația reținerii cauzei spre rejudecare să dispună admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Prin motivul de recurs invocat, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., recurentul menționează că instanțele au trecut cu vederea aspecte esențiale în economia pricinii, sens în care arată că instanța de fond după ce a intrat în chestiuni de fond ale pricinii și aproape că cercetarea judecătorească se încheiase, a rămas în pronunțare pe excepția invocată după ce se acordaseră nenumărate termene de judecată, excepție asupra căreia intimata nu părea că are obiecțiuni. În aceste condiții, a mai arătat recurenta, apreciază că instanța de fond s-a antepronunțat cu privire la fondul cauzei, fiind de notorietate că punerea în discuție și ulterior admiterea unei excepții ca cea a prematurității, ar fi făcut de prisos intrarea în cercetarea fondului dreptului, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.

Recurentul arată că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare, întrucât eroarea de judecată este a instanței de fond, care deși a menționat că va uni excepția prematurității cu fondul cauzei la momentul în care se impuneau cercetări de fond asupra pricinii cu care fusese învestită, practic a administrat probe numai cu privire la excepția prematurității. Recursul declarat de reclamant nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Din analiza dispozițiilor cuprinse în art. 720 1 C. proc. civ.

rezultă că în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte, rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris în care vor fi arătate pretențiile reciproce referitoare la obiectul litigiului și punctul de vedere al fiecărei părți iar respectivul înscris se anexează la cererea de chemare în judecată. Analizând decizia atacată prin prisma dispozițiilor legale anterior menționate, Înalta Curte apreciază că hotărârea este legală, instanța de apel ca de altfel și instanța de fond au făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor cuprinse în art. 720 1 C. proc.

civ. Astfel, concilierea directă așa cum este reglementată de art. 720 1 C. proc. civ. reprezintă o procedură prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată, obligatorie, potrivit cu care părțile își comunică în scris pretențiile lor cât și temeiul legal, încercând evitarea unui eventual litigiu, în timp ce somația de plată, reglementată de O.G. nr. 5/2001 este o procedură specială la dispoziția creditorului pentru realizarea de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.

În concluzie, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul A.A.A. prin mandatar M.A. împotriva deciziei nr. 71/A din 10 septembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 26 iunie 2008.