ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1629/2008

Asupra cererii de recurs de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar constată că prin sentința civilă nr. 1347 din 30 noiembrie 2006 pronunțată

de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 2510/2006, a fost respinsă, ca ne fondată,

acțiunea astfel cum a fost precizată și modificată de reclamanta SC Y.F. SRL

Bacău în contradictoriu cu pârâta SC M. SRL Ploiești, având ca obiect

rezoluțiunea parțială a contractului nr. 1084 din 13 iulie 2004 și daune

interese, întemeiată pe dispozițiile art. 1020 – art. 1021 C. civ.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta, în calitate de

beneficiar, a încheiat cu pârâta, în calitate de furnizor, contractul de

vânzare-cumpărare nr. 1084 din 13 iulie 2004, privind achiziționarea unei linii

de panificație, a unei linii de patiserie și a unei linii pizzerie, bunuri

finanțate de Comunitatea Europeană, prin programul P. și achiziționate din

Italia.

Conform contractului

încheiat între părți, valoarea bunurilor achiziționate de reclamantă a fost de

99.980 Euro.

În „condițiile speciale” ce

fac parte din contractul nr. 1084/2004, la art. XXXII, s-a prevăzut că

furnizorul garantează că bunurile fumizate sunt noi, neuzate, reprezentând cele

mai recente modele și încorporează toate îmbunătățirile recente în ceea ce

privește designul și materiale. De asemenea, furnizorul a garantat că nici unul

din bunurile fumizate nu prezintă vreun defect legat de design, materiale sau

fabricație, garanție valabilă timp de un an de la recepția provizorie. La art. XXXIII

din condițiile speciale, s-a prevăzut că furnizorul va fi solicitat pentru

remedierea deficiențelor în funcționarea utilajelor, ce ar putea apărea pe

parcurs.

Conform art. 9 din contract,

părțile au prevăzut că acesta poate fi reziliat în conformitate cu prevederile art.

35 și 36 din cadrul condițiilor generale, iar în cazul în care rezoluțiunea

apare ca rezultat al unei omisiuni sau culpe din partea furnizorului,

autoritatea contractantă (reclamanta), poate fi îndreptățită la despăgubiri în

valoare maximă de 30 % din valoarea contractului.

Față de situația de fapt

reținută, instanța de fond a considerat neîntemeiată acțiunea reclamantei,

pentru următoarele considerente:

Din probele cu acte

administrate de părți, a rezultat că în perioada 27 septembrie 2004 - aprilie 2005,

cuptorul multivatră a funcționat normal, reclamanta neavând obiecțiuni cu

privire la acest utilaj, fapt confirmat de semnarea proceselor

-verbale de recepție

provizorie, a procesului-verbal de verificare periodică din 13 noiembrie 2004 și

a procesului-verbal de recepție finală (sau cel puțin însușirea acestuia prin

eliberarea garanției de bună execuție pârâtei

Ca urmare a utilizării

necorespunzătoare a cuptorului, în această perioadă și a unor intervenții

neautorizate de către pârâtă (unele chiar în perioada de garanție), acesta s-a

defectat.

Astfel, conform

caracteristicilor din anexa II - specificații tehnice (oferta tehnică) la

condițiile de contractare, cuptorul are specificat un timp de coacere de 25-30 min.,

pentru o greutate a pâinii de 300 gr. (funcție de tipul de aluat timpul poate

fi diferit), iar pauzele între golirea și umplerea acestuia trebuie să fie de 20-30

min.

Cu ocazia efectuării

expertizei tehnice de specialitate, s-a urmărit în mai multe zile, modul de

funcționare al cuptorului multivatră al reclamantei, însă concluziile celor doi

experți au fost contradictorii.

În timp ce expert H. a

constatat că nefuncționarea cuptorului la capacitate normală se datorează unui

viciu de fabricație, respectiv instalația de vaporizare nu corespunde

capacității de coacere a cuptorului, expertul parte B.V., a constatat că se

practică o încărcare peste capacitatea maximă a vetrelor, nu se respectă

gramajul de 300 gr. pentru care a fost reglată instalația de vaporizare,

folosindu-se cantități de 500 gr. și se folosește o tehnologie proprie de

fabricație (făină, cantitate de apă, mod de preparare, timp dospire), ce poate

influența calitatea pâinii.

Indiferent care concluzie a

experților este luată în calcul, acțiunea reclamantei a fost considerată

neîntemeiată și aceasta deoarece ea este argumentată pe vicii de fabricație

(viciu ascuns sau aparent), iar pârâta nu răspunde întrucât reclamanta putea să

constate la recepția preliminară din 27 septembrie 2004, dacă existau vicii

aparente (inclusiv lipsa sistemului de sonorizare, a ceasului sau a carcasei

cuptorului, invocate de reclamantă cu ocazia efectuării expertizei tehnice),

însă pentru viciile aparente, potrivit art. 1353 C. civ., vânzătorul nu este

răspunzător.

Pentru viciile ascunse, deși

reclamanta a precizat că nu-și întemeiază acțiunea pe vicii ascunse, ci pe art.

969 și art. 1020 C. civ., deși inițial invocase și art. 1352 C. civ., ca temei

de drept, acțiunea reclamantei ar fi prescrisă, întrucât potrivit art. 1359 C.

civ., coroborat cu art. 5 din Decretul nr. 167/1958, acțiunea se prescrie în

termen de 6 luni de la data predării utilajelor, respectiv acțiunea a putea fi

formulată În intervalul 27 septembrie 2004 - 29 martie 2005, însă a fost

formulată la data de 15 august 2005.

Dacă se ia în considerare

expertiza B., culpa nu aparține pârâtei, ci reclamantei, care a utilizat

necorespunzător utilajul.

Din coroborarea concluziilor

acestei expertize cu celelalte probe din dosarul cauzei, instanța de fond a

reținut că reclamanta se face vinovată de utilizarea necorespunzătoare a utilaj

ului, constând în: intervenția în perioada de garanție la cuptor, fără

autorizarea furnizorului, scurtarea perioadei dintre coacere și mărirea

gramajului, pentru a obține o producție sporită.

Constatând că pârâta și-a

respectat obligațiile contractuale asumate față de reclamantă, prin contractul

de vânzare-cumpărare nr. 1084/2004, instanța, în temeiul alt. 969 și art. 1020 C.

civ., a respins acțiunea reclamantei astfel cum a fost precizată și modificată,

ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel reclamanta, iar prin decizia nr. 86 din 5 iulie 2007 a Curții de

Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, acesta a

fost respins ca nefondat.

Împotriva deciziei

pronunțate în apel, reclamanta a declarat recurs invocând motivele prevăzute de

art. 304 pct. 3, 7 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de

recurs a fost invocată necompetența materială a instanței de fond în condițiile

în care obiectul litigiului are o valoare de sub 1 miliard lei, competența

revenind Judecătoriei Bacău. S-a susținut că instanța de apel nu și-a motivat

soluția analizând chestiunea viciilor ascunse, deși reclamanta a precizat că nu

se întemeiază pe răspunderea pentru viciile lucrului vândut, fără a se pronunța

asupra acțiunii. Pe de altă parte s-a susținut că instanța de fond a

distorsionat în mod vădit întreaga situație de fapt și de drept a speței

neavând în vedere probele cauzei, inclusiv concluziile expertizei.

Examinând recursul promovat

pentru motivele arătate, Înalta Curte îl apreciază ca fiind nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare:

Motivul privind necompetența

materială a Tribunalului Bacău nu este fondat, ținând seama de caracterul

neevaluabil al acțiunii în rezoluțiunea contractului, capătul de cerere privind

daunele interese având caracter accesoriu și fiind de competența instanței care

judecă cererea principală, conform art. 17 C. proc. civ. În consecință, conform

dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., raportat la caracterul

neevaluabil al obiectului pricinii, în mod legal a soluționat cauza în primă

instanță Tribunalul Bacău.

Motivul prevăzut de art. 304

pct. 7 este invocat în mod nefondat deoarece decizia atacată este motivată în

fapt și în drept, fiind posibil controlul judecătoresc, chiar dacă judecătorul

nu a răspuns fiecărui argument invocat de părți.

Hotărârea este la adăpost și

de critica circumscrisă motivului prevăzut de art. 304 pct. 9, instanța de

control judiciar făcând o corectă aplicare a legii.

Potrivit art. 304 C. proc. civ.,

„modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere, in următoarele situații,

numai pentru motive de nelegalitate” ori in speța de față, practic, nu s-au

invocat astfel de motive, recursul vizând motive de netemeinicie a hotărârii

pronunțate.

Acțiunea reclamantei astfel

cum a fost modificată și precizată s-a întemeiat, în fapt, pe necorespunderea

cuptorului multivatră livrat condițiilor tehnice prevăzute în Anexa II, iar în

drept pe dispozițiile art. 1020 și 969 și următoarele C. civ., precizând

explicit că nu se întemeiază pe răspunderea pentru viciile ascunse.

Probatoriile administrate în

cauză, inclusiv expertiza invocată de recurentă, reprezintă aspecte de

netemeinicie, necenzurabile în calea de atac a recursului. În prezenta cauză

invocarea deficiențelor calitative a bunului achiziționat se încadrează în

categoria răspunderii pentru vicii ascunse care nu au fost cunoscute

dobânditorului și nu puteau fi descoperite prin mijloacele obișnuite de

verificare și recepție.

Invocarea altor temeiuri

pentru angajarea răspunderii vânzătorului și rezoluțiunea contractului poate

reprezenta o situație de eludare a dispozițiilor legale aplicabile, dacă natura

normelor ar fi similară. Dar, în prezenta pricină dispozițiile art. 1020 și 969

C. civ., reprezintă cadrul general privind efectele obligatorii și rezoluțiunea

contractelor raportate la dispozițiile speciale referitoare la condițiile de

angajare a răspunderii contractuale.

În consecință, motivarea

instanțelor de fond și de apel, care au stabilit cadrul legal aplicabil

situației de fapt reținute din probatoriul cauzei, nu poate fi considerată ca

străină de obiectul cauzei, confuză și contradictorie, ci susținută de probe și

întemeiată în drept.

În consecință, față de

regimul juridic special aplicabil situației de fapt, acțiunea reclamantei,

astfel cum a fost modificată și precizată, fiind nefondată, în temeiul art. 312

C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC Y.F. SRL Bacău împotriva deciziei nr. 86 din 5 iulie 2007 a

Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 14 mai 2008.