ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3370/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3370/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1772 din 27 martie 2009 a respins, ca tardiv recursul declarat de reclamantul B.C. împotriva sentinței civile nr. 2633 din 13 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că sentința atacată a fost comunicată recurentului – reclamant la data de 30 octombrie 2008, iar recursul împotriva acestei sentințe a fost declarat la data de 25 noiembrie 2008, depășindu-se astfel termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc.
civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Pe cale de consecință, instanța a constatat că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, neexercitarea oricărei căi de atac, în termenul legal, atrage decăderea, cu excepția situației în care s-a făcut dovada unei împiedicări mai presus de voința părții. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire recurentul B.C., invocând dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În dezvoltarea motivelor de revizuire petentul arată că i-au fost încălcate drepturi fundamentale prevăzute de tratatele internaționale la care România este parte, inclusiv de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fără să arate însă în ce constau aceste încălcări, în cadrul hotărârii atacate.
Alăturat cererii de revizuire a fost atașat dosarul nr. 10398/1/1998 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în care s-a pronunțat decizia atacată. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de revizuire invocate, Înalta Curte constată că cererea este nefondată. Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, împotriva soluțiilor definitive și irevocabile pronunțate de instanțele de contencios administrativ se pot exercita căile de atac prevăzute de codul procedură civilă, constituind motiv de revizuire, alături de cele prevăzute de codul de procedură civilă, încălcarea principiului priorității dreptului comunitar reglementat de art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Față de împrejurarea că revizuentul nu a indicat motivul de revizuire pe care își sprijină cererea, iar reglementarea unor termene de exercitare a căilor de atac nu este incompatibilă cu dreptul comunitar, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de B.C. împotriva deciziei nr. 1772 din 27 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 iunie 2009.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.