ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2602/2009

Asupra recursurilor penale

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 iunie

2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie, în calitate de instanță de apel a dispus menținerea arestării

preventive în cauză în conformitate cu dispozițiile art. 300

2

cu

referire la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., a inculpaților

D.Z. și F.G., respingând

cererea formulată de apărătorul din oficiu privind revocarea măsurii arestării

preventive, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire

la art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Împotriva încheierii din 4

iunie 2009, în termen legal, inculpații au declarat recurs solicitându-se

casarea încheierii atacate și punerea lor în libertate.

Înalta Curte, examinând

motivele de recurs invocate, cât și din oficiu cauza, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 385

6

și art. 385

7

alin. (1) C. proc. pen., constată că recursurile inculpaților sunt nefondate.

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., la

16 iunie 2008, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților recurenți

alături de B.Z.V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr.

39/2003, art. 26 raportat la art. 282 alin. (2), art. 28 C. pen., cu aplicarea art.

33 (inculpatul F.G.) și pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003,

art. 282 alin. (2) raportat la art. 284 C. pen., art. 284 C. pen., art. 78 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 (inculpatul D.Z.).

Prin sentința penală nr. 370

din 7 aprilie 2009, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus

condamnarea inculpatului D.Z., la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen., iar inculpatul F.G., la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare

și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații.

La termenul din 4 iunie

2009, instanța de control judiciar verificând din oficiu legalitatea și

temeinicia arestării preventive a inculpaților a reținut starea de arest a

acestora, pronunțând încheierea atacată cu recurs.

Înalta Curte, analizând

actele și lucrările dosarului și în raport de susținerile inculpaților care au

declarat că sunt nevinovați, constată că pedeapsă prevăzută de lege pentru

faptele săvârșite de inculpat sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea în

libertate prezintă pericol pentru ordinea publică prin natura și gravitatea

faptelor, care induc în societate o stare de temere și nesiguranță.

Temeiurile avute în vedere

la luarea măsurii și apreciate ca nemodificate nici în prezent, impun în

continuare menținerea măsurii arestării, cum corect a apreciat și instanța de

control judiciar, dată fiind condamnarea acestora în primă instanță cu

executare în regim de detenție.

În plus, condamnările în

primă instanță sus-menționate, chiar îndeplinite justifică menținerea arestării

preventive, și la momentul actual pentru temeiul juridic nou prevăzut de art. 5

paragraf 1 lit. a) din C.E.D.O.

În consecință, solicitarea

inculpaților de a se aplica în cauză la momentul procesual actul cu privire la

arestarea preventivă a acestora dispozițiile art. 160

b

alin. (2) C.

proc. pen., este lipsită de bază factuală, iar recursurile pronunțate în acest

sens se vor respinge, ca nefondate, potrivit art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații D.Z. și F.G. împotriva încheierii din 4

iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie, pronunțată în dosarul nr. 23449/3/2008.

Obligă recurenții inculpați

să plătească statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma

de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Onorariul pentru interpretul

de limba bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 iulie 2009.