ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1796/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1796/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj reclamantul I.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 21196 din 16 mai 2007 emisă de pârâtă, obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 și, totodată, să-i acorde drepturile prevăzute de această lege pentru perioada 8 octombrie 1942-6 martie 1945, începând cu data de 1 august 2006. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, s-a născut la data de 8 octombrie 1942 în localitatea în care familia sa s-a refugiat, respectiv orașul Brașov.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă, copia adeverinței de recensământ din anul 1941 din localitatea Brașov din care rezultă că tatăl său a fost refugiat în această localitate precum și copia certificatului nr. 74 din 9.04.1941 emis de Ministerul Coordonării Statului Major Economic, Recensământul general al României din anul 1941, care dovedesc că familia reclamantului s-a refugiat în localitatea Brașov, acesta născându-se în perioada de refugiu a părinților săi. Mai mult, mama sa, I.E., este beneficiară a Legii nr. 189/2000, Casa Județeană de Pensii Cluj recunoscându-i statutul de refugiat prin hotărârea nr. 8.980 din 20 martie 2003. Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 633 din 22 noiembrie 2007 Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 21196 din 16 mai 2007, a obligat pârâta să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 și totodată să-i acorde drepturile bănești prevăzute de această lege, începând cu data de 1 august 2006. Pentru a adopta această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul a făcut dovada, prin probele administrate, că se încadrează în dispozițiile prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, fiind născut în localitatea în care părinții săi au fost refugiați ca urmare a cedării Ardealului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs se susține că reclamantul nu se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Se mai arată că reclamantul nu și-a schimbat domiciliul, fiind născut în localitatea de refugiu, iar părinții s-au refugiat anterior nașterii sale, în această localitate. De asemenea, reclamantul nu a suferit persecuții din motive etnice, fiind născut pe un teritoriu aparținând Statului Român. Examinând cauza și sentința atacată în raport cu criticile recurentei, cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare: Potrivit art. 1 din O.G.
nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre situațiile expres prevăzute de lege. Prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor etnice.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada și este de necontestat faptul că reclamantul s-a născut în perioada refugiului părinților săi, în mod corect a reținut instanța de fond că aceasta, începând cu data nașterii sale, 8 octombrie 1942, a avut aceeași situație a părinților săi, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 633 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2008.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.