ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1437/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1437/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 845 din 1 aprilie 2008
pronunțată în dosar nr. 1851/254/2007 al Tribunalului Constanța, secția
comercială, s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii și în consecință s-a
respins ca inadmisibilă acțiunea în evacuare formulată de reclamanta SC A.T. SRL
Mangalia împotriva pârâților S.B.R. Mangalia și M.S.P. și totodată s-a respins
cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtul M.S.P. în
contradictoriu cu M.E.F.
Pentru a pronunța această
soluție, prima instanță – investită prin sentința civilă nr. 20/2008 a
Judecătoriei Mangalia ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale
conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. – stabilind ordinea de soluționare
a excepțiilor, respectiv a inadmisibilității acțiunii în evacuare, a lipsei
calității procesuale pasive a pârâtului M.S.P. și a lipsei calității procesuale
active a reclamantei a concluzionat că se impune analizarea cu prioritate a
excepției inadmisibilității acțiunii.
Sub acest aspect, Tribunalul
a reținut că reclamanta a solicitat evacuarea pârâților din imobilul situat
administrativ în Mangalia, compus din teren în suprafață de 11.339,47 mp și
construcție în suprafață de 9.712,05 mp, înscris în CF Mangalia cu motivarea că
are un drept de proprietate asupra acestora, iar pârâții le ocupă în mod
abuziv.
Dat fiind faptul că la
rândul lor, pârâții S.B.R. Mangalia și M.S.P. au invocat cu privire la aceleași
imobile un drept de proprietate, dobândit în temeiul H.G. nr. 1106/2002 și
respectiv H.G. nr. 1705/2006, prima instanță constatând că, în speță nu sunt
incidente dispozițiile art. 1410 C. civ., care reglementează raporturile
juridice specifice locațiunii, și care pot fi soluționate pe calea acțiunii în
evacuare, a admis excepția inadmisibilității acțiunii cu motivarea că pentru
apărarea dreptului de proprietate reclamanta are la îndemână acțiunea în
revendicare pentru a se compara titlurile de proprietate.
În privința cererii de
chemare în judecată a M.E.F., formulată de M.S.P., față de soluția dată
acțiunii principale s-a respins și această cerere.
Apelul formulat de
reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin decizia
civilă nr. 122 pronunțată în 3 iulie 2008 de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,
maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, cu motivarea că în
condițiile în care părțile își dispută dreptul de proprietate, acțiunea în
evacuare este inadmisibilă, mijlocul specific pentru apărarea dreptului de
proprietate fiind acțiunea în revendicare.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs reclamanta SC A.T. SRL Mangalia criticând-o pentru motivele de
nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ.
În mod concret, recurenta
invocă faptul că la data soluționării cauzei, deși motivele de apel au fost
depuse după strigarea cauzei, dar anterior închiderii dezbaterilor, instanța de
apel nu a consemnat împrejurarea că reprezentantul societății a arătat că are
de depus motive de apel, acestea au fost expediate prin fax împreună cu o
excepție de nelegalitate a H.G. nr. 1025/2000.
În aceste condiții, arată
recurenta, instanța de apel avea obligația redeschiderii dezbaterilor și
comunicării motivelor și a excepției invocate tuturor părților litigante, mai
ales că și pârâtul M.S.P. a solicitat comunicarea motivelor, în caz contrar pronunțând
o hotărâre nelegală.
De asemenea, în privința
fondului instanța de apel nu a cercetat cauza, câtă vreme în considerentele
deciziei se face trimitere la o suprafață de 1.339,47 mp când în realitate
aceasta este de 11.339,47 mp. Pe de altă parte, dreptul său de proprietate
fiind înscris în CF iar limitele sunt clar determinate, greșit s-a respins
acțiunea în evacuare raportat la împrejurarea că pârâtele invocă un drept de
proprietate dobândit în temeiul H.G. nr. 1106/2002.
Analizând recursul formulat
prin prisma motivelor prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., cu
precizarea că pct. 8 al aceluiași articol este doar invocat nu și dezvoltat,
Curtea constată că este nefondat.
În conformitate cu
dispozițiile art. 287 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., cererea de apel va
cuprinde, printre altele „motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază
apelul”, cerință care trebuie îndeplinită potrivit alin. (2) al aceluiași
articol, sub sancțiunea decăderii până cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
Prin urmare, rezultă că
omisiunea apelantei de a depune motivele de apel în termenele prescrise de
legiuitor nu poate fi suplinită de instanța de judecată, căreia nu i se poate
reproșa justificat faptul că nu a procedat la redeschiderea dezbaterilor,
pentru comunicarea înscrisurilor sosite la dosar ulterior închiderii
dezbaterilor în cauză.
De altfel, instanța de apel,
aplicând dispozițiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ. a procedat la examinarea
cauzei prin prisma susținerilor părților formulate în fața primei instanțe,
ajungând la concluzia, corectă, că aceasta este legală și temeinică.
În privința criticii
referitoare la faptul că instanța de apel nu a intrat în cercetarea cauzei se
impune precizarea că față de soluția Tribunalului, de respingere a acțiunii ca
inadmisibilă, o atare cercetare nici nu era posibilă, iar împrejurarea că s-a
reținut în considerentele deciziei că suprafața din litigiu este de 1.339,47 mp
și nu de 11.339,47 mp, deși reală, nu este de natură a conduce la o altă
concluzie decât aceea de respingere a recursului ca fiind nefondat, conform art.
312 alin. (1) C. proc. civ.
Cererea intimatei S.B.R. Mangalia
de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca
nedovedită deoarece pe împuternicirea avocațială este menționat contractul de
asistență juridică din 26 iunie 2008, dată la care cauza se afla în fața
instanței de apel, iar factura pe care este menționat contractul din 2007 nu
are legătură cu împuternicirea avocațială depusă în instanța de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta SC A.T. SRL Mangalia împotriva deciziei nr. 122 din 3 iulie 2008
a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Respinge cererea intimatului
- pârât S.B.R. Mangalia pentru obligarea recurentei la plata cheltuielilor de
judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 mai 2009.