ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1892/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1892/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 763
din 6 aprilie 2007, Tribunalul Timiș, secția comercială și de contencios administrativ,
admite în parte acțiunea formulată de SC T.I.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta
P. Cărpiniș.
Obligă pârâta la plata sumei
de 48.932.000 lei (Rol) + TVA cu titlu diferență contravaloare lucrări și
cheltuieli parțiale de judecată în sumă de 11.052.203 lei (Rol).
Pentru a dispune astfel,
instanța de fond a reținut următoarele:
Între părțile litigante s-a
încheiat un contract de livrare agregate și executare lucrări, având ca obiect
livrarea și transportul pietrei sparte și balastului pe străzile comunei
Cărpiniș, executarea lucrărilor prin asigurarea forței de muncă, a
materialului, transportul și utilajele necesare, scarificare strat existent,
reprofilare, așternere compactare balast sau piatră spartă.
Prețul contractului a fost
stabilit potrivit pct. 3.1 din contract la 113,200 lei + TVA, cu obligarea
beneficiarului de a efectua plata în termen de 30 de zile de la emiterea
facturii, în caz contrar datorând penalități de întârziere de 0,5 % pe zi.
Prin anexa la contractul
inițial încheiat s-a făcut precizarea că în prima etapă se contactează lucrări
în valoare de 1.500.000 000 lei pentru o suprafață de 11.135 mp.
În cauză a fost efectuat un
raport de expertiză în care se concluzionează că au fost efectuate lucrări în
comuna Cărpiniș și satul aparținător Iecea Mare pe o suprafață de 26.347 mp și
respectiv 6.640 mp din care 241 m de stradă au fost lucrări noi și nu de
întreținere. În lipsa nominalizării străzilor constructorul a executat
lucrările „la rând și pe o suprafață cât mai mare (pentru a mulțumi pe toți
locuitorii comunei)”. Valoarea totală a lucrărilor stabilită prin raportul de
expertiză a fost de 3.349.657,76 lei valoare fără TVA, suma rămasă de achitat fiind
de 2.355.766.617,76 lei (Rol).
Prin raportul de
contraexpertiză efectuat în cauză s-a constatat că suprafața totală balastată a
fost în localitatea Cărpiniș de 10472 mp iar în localitatea Iecea Mare de 412
mp, total 10.884 mp față de suprafața de 11.135 mp cât era prevăzut în anexa la
contract, executantul întocmind o singură situație de lucrări în valoare totală
de 248.536.260 lei inclusiv TVA, fără a se întocmi însă o schiță a străzilor
care au fost reparate.
Suprafața totală a străzilor
verificate de comisia de expertiză sunt cuprinse la anexele raportului de
expertiză și însumează 24.430 mp.
Concluzia Comisiei de
experți a fost aceea că lucrările efectuate au o valoare totală de
1.003.593.000 lei pentru localitatea Cărpiniș și 39.484.000 lei pentru
localitatea Iecea Mare, sumă din care Primăria a achitat prin ordinul de plată
994.145.000 lei, rămânând o diferență de plată de 48.932.000 lei + TVA.
De altfel, însuși fostul
primar al comunei Cărpiniș, semnatarul contractului încheiat între părți, menționează
faptul că suma alocată comunei pentru repararea străzilor era de 1.500.000.000
lei.
Într-o asemenea situație
expertul stabilește o valoare a lucrărilor efectuate, ca urmare a acceptării
acestora de către pârâtă de 3.349.911.657,76 lei valoare foarte apropiată de
cea solicitată de către reclamantă prin cererea introductivă la instanță.
Curtea de Apel Timișoara,
secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 197
din 27 septembrie 2007, respinge apelul declarat de reclamanta SC T.I.T. SRL
Timișoara, împotriva sentinței civile nr. 763 din 6 aprilie 2007, pronunțată de
Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 1689/30/2005.
În temeiul art. 274 C. proc.
civ., obligă reclamanta –apelantă la plata sumei de 17.850 lei către pârâta – intimată
P. Cărpiniș cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Instanța de apel a reținut
că incidența dispozițiilor art. 970 C. civ., pentru valorificarea unor drepturi
izvorând din convenție și, corelativ, amplificarea unor obligații contractuale
în sarcina debitorului prestației se limitează totuși la anumite urmări
rezultând din convenție, în temeiul echității, a practicii aplicate de
contractanți sau în raport de legea care califică obligația contractuală. Prin
consecință, nu orice prelungire a unor urmări contractuale sunt în măsură să
conducă la obligarea debitorului prestației invocate, ci numai acelea care
rezultă în mod necesar din modul în care părțile au înțeles să încheie
convenția lor, și în continuare să-și execute obligațiile în conformitate cu
echitatea, obiceiul sau legea.
Prin cererea de recurs
formulată, reclamanta SC T.I.T. SRL Timișoara a susținut că instanțele de bază
au diminuat prețul lucrărilor efectuate și recepționate prin procesul - verbal
de recepție din 10 mai 2004 în valoare de 994.145.040 lei vechi, achitate de
către (beneficiar) pârâta, anterior promovării acțiunii, lucrări care nu au
făcut obiectul cererii de chemare în judecată, iar pârâta nu a formulat o
cerere reconvențională, neavând de altfel nici-o obiecție cu privire la aceste
lucrări.
Prin contraexpertiza
efectuată s-a diminuat și valoarea lucrărilor executate și recepționate prin
procesul - verbal de recepție din 10 mai 2004, în suprafață de 7.380 mp, proces
- verbal în care se stipula „cu privire la calitatea lucrărilor executate,
lucrările corespund calitativ și cantitativ, proces-verbal necontestat de
niciuna din părțile aflate în litigiu”.
Raportul de contraexpertiză
constată că lucrările efectuate au o valoare totală de 1.003.593.000 lei pentru
localitatea Cărpiniș, 39.484.000 lei pentru localitatea Iecea Mare din care P.
a achitat prin ordinul de plată suma de 994.145.000 lei, mai rămânând o
diferență de plată de 48.932.000 + TVA, la care a fost obligată pârâta cu titlu
de diferență contravaloarea lucrării.
Temeiul de drept indicat de
recurentă îl constituie art. 304 pct. 5,6,10 C. proc. civ.
Intimata P. Cărpiniș a depus
note scrise solicitând respingerea recursului, ca nefondat, și cheltuieli de
judecată.
Părțile nu au depus
înscrisuri în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Înalta Curte, analizând
decizia recurată în raport de motivele invocate, de înscrisurile dosarului și
de dispozițiile incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la modificarea
sau casarea hotărârii, în cauză nefiind întrunită niciuna din situațiile
prevăzute de dispozițiile invocate.
Recurenta prin apărător a
precizat că în ceea ce privește excepția incompatibilității completului de
judecată, critica se circumscrie pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., fără a se
preciza în concret vătămarea pricinuită părții ce nu poate fi înlăturată decât
prin anularea actului îndeplinit cu neobservarea formelor legale sau de un
funcționar necompetent.
Referitor la cea de-a doua
critică aceasta nu poate fi reținută, întrucât soluția pronunțată de prima
instanță și menținută în apel s-a bazat în mod justificat pe raportul de
contraexpertiză efectuat de 3 experți, probă prin care s-a stabilit corect
suprafața străzilor pietruite, cantitatea de materiale folosită cu manopera
aferentă, precum și valoarea totală a lucrărilor efectuate ca urmare a
nerespectării condițiilor tehnice asumate de recurenta prin contract.
De asemenea, s-a stabilit în
mod distinct valoarea lucrărilor realizate în localitatea Cărpiniș și în
localitatea Iecea Mare, având în vedere că acestea constituie unități
administrativ-teritoriale diferite începând din anul 2004. Totodată s-a avut în
vedere suma de 994.145.040 lei vechi ce a fost plătită anterior introducerii
acțiunii.
Astfel, instanța nu a
acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
Motivul de nelegalitate
prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ. invocat, dar abrogat nu a mai fost
susținut.
În ceea ce privește
reiterarea situației de fapt, recurenta nu se poate prevala de o analiză a
susținerilor referitoare la netemeinicia deciziei recurate, întrucât a
beneficiat deja de căi devolutive pentru cercetarea probelor și stabilirea
situației de fapt în concordanță cu acestea.
Pentru considerentele
expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte
urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC T.I.T. SRL
Timișoara împotriva deciziei nr. 197 din 27 septembrie 2007 a Curții de Apel
Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.
În temeiul art. 274 C. proc.
civ., se va obliga recurenta la plata sumei de 18958 lei cheltuieli de judecată
către intimata-pârâtă P. Cărpiniș
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta SC T.I.T. SRL Timișoara împotriva deciziei nr. 197 din
27 septembrie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios
administrativ.
Obligă recurenta să
plătească 18958 lei cheltuieli de judecată către intimata – pârâtă P. Cărpiniș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 mai 2008.