ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5938/2008
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5938/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Deliberând asupra recursului civil
de față;
S.M.C. și G.C. au formulat contestație
împotriva deciziei nr. 132 din 10 aprilie 2006 emisă de A.V.A.S., înregistrată
la data de 17 mai 2006, pe rolul Tribunalului București, secția a
IV
a civilă, prin care au solicitat modificarea în parte a deciziei și
obligarea pârâtei A.V.A.S. de a acorda măsuri reparatorii pentru imobilele
proprietatea autorului lor, S.Ș., situate în Comarnic, jud. Prahova, compuse
din teren în suprafață de 29.278 mp și clădire - birou administrativ, în
incinta SC V. SA Comarnic.
Tribunalul București, secția a
IV
a civilă, prin sentința nr. 847 din 7 iunie 2007 a admis contestația reclamanților
S.M.C. și G.C. în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S.
A completat și modificat decizia nr. 132 din 10
aprilie 2006 emisă de A.V.A.S. în soluționarea dosarului întocmit în baza
notificărilor nr.496 și 497/2001 formulate de S.M.C. și G.C., în sensul că:
A obligat-o pe pârâta A.V.A.S. să propună
reclamanților măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață
totală de 29.278 mp, situat în localitatea Comarnic, incinta SC V. SA, jud.
Prahova, astfel cum este identificat prin raportul de expertiză topografică nr.
3445 din 2 mai 2007 întocmit de expert G.G. și pentru clădirea - birou
administrativ, constând în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor
speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv.
Pentru a decide astfel, instanța de fond a avut
în vedere următoarele considerente:
Imobilul care a făcut obiectul
notificărilor 496 și 497 din 13 martie 2001, compus din teren în suprafață de
29.278 mp, situat în localitatea Comarnic, jud. Prahova, pe care s-a situat
fosta fabrică H.K., actualmente SC V. SA Comarnic, a aparținut lui S.Ș.,
autorul reclamanților, fiind dobândit de acesta în perioada 1924 - 1938, prin 7
contracte de vânzare-cumpărare, depuse la dosar.
Din adresa nr.8985/04 decembrie 2001,
emisă de Primăria orașului Comarnic rezultă că imobilul menționat a fost
preluat în baza Legii nr. 119/1948 și este evidențiat în patrimoniul SC V. SA
iar naționalizarea imobilului este confirmată de anexa 12 la procesul-verbal de
predare-primire din 13 iulie 1948 și de celelalte acte anexă la
procesul-verbal, conform cărora suprafața terenului proprietatea fabricii este
de 30.991,6 mp (înscrisuri aflate la dosar).
Reclamanții au făcut dovada, cu
certificatele de moștenitor și actele de stare civilă că sunt moștenitorii
fostului proprietar al imobilului, S.Ș., având calitatea de persoane
îndreptățite la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Potrivit raportului de expertiză topografică
nr. 3445/2007 întocmit de expert G.G., terenurile revendicate de reclamanți, în
suprafață totală de 29.278 mp, ce reprezintă fosta proprietate a autorului
reclamanților, S.Ș., sunt situate pe raza orașului Comarnic jud. Prahova, și se
identifică în incinta obiectivului - Fabrica 1, „ca fiind unele și aceleași cu
terenurile ce cuprind parte din terenul deținut pe acest amplasament de SC V. SA
Comarnic".
Expertul a
concluzionat că suprafața de teren de 29.278 mp se suprapune, în
totalitatea ei, peste terenul aflat în posesia SC V. SA Comarnic și cuprinde
terenul în suprafață de 18.836 mp alcătuit din loturile nr. 1 și 3, proprietate
naționalizată în anul 1948 și terenul în suprafață de 10.442 mp, reprezentând
diferența dintre suprafața totală de 29.278 mp, revendicată și suprafața de
18.836 mp, ce a făcut obiectul deciziei nr. 132/2006 emisă de A.V.A.S., teren
ce se identifică în incinta Fabricii 1, cuprinzând terenurile nr. 2, 4, 5, 6 și
7, individualizate în anexele la raportul de expertiză.
Instanța de fond a reținut, în baza
temeiurilor menționate, că în mod eronat, prin decizia emisă de A.V.A.S. s-a
propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru suprafața de
teren de 18.836 mp, iar pentru restul suprafeței de teren s-a declinat
competența de soluționare în favoarea Primăriei Comarnic, întrucât, în
realitate, din probele administrate în cauză rezultă că suprafața totală de
teren pe care S.Ș., autorul reclamanților, a avut-o în proprietate și care, în
prezent, se află în posesia SC V. SA Comarnic, este de 29.278 mp și nu de 18.836
mp, cât s-a menționat în decizie.
Î
mpotriva acestei sentințe, pârâta A.V.A.S.
a declarat apel, în motivarea căruia a susținut că soluția pronunțată de
instanța de fond este greșită, deoarece a emis decizia pe care reclamanții au
contestat-o, după analizarea înscrisurilor aferente notificărilor formulate de
aceștia, constatând că, în speță, a avut loc naționalizarea fabricii H.K., iar
preluarea terenurilor s-a făcut de la această persoană juridică și nu de la
autorul reclamanților, S.Ș. În mod greșit a fost omologat raportul de expertiză
care precizează că întreaga suprafață revendicată de reclamanți se suprapune în
totalitatea ei peste terenul aflat în posesia SC V. SA Comarnic ; calitatea A.V.A.S.
în raportul juridic dedus judecății decurge numai din cea de instituție publică
implicată în privatizarea SC V. SA Comarnic și care avea în proprietate numai o
parte din suprafața revendicată, respectiv 18.836 mp, astfel încât doar pentru
această suprafață pot fi acordate măsuri reparatorii. Pentru lămurirea celorlalte
aspecte se impune stabilirea de către instanța de fond a modalității în care SC
V. SA Comarnic a dobândit întreaga suprafață, astfel încât să se determine
modalitatea de reparație a prejudiciului suferit de reclamanți.
Curtea de Apel București, secția a
IV
a civilă, prind decizia nr. 814 din 5 decembrie 2007, a respins
apelul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva sentinței nr. nr. 847 din 7 iunie
2007 a Tribunalului București, secția a
IV
a civilă, ca
nefondat, în baza considerentelor avute în vedere de instanța de fond.
Instanța de apel a reținut că
susținerile pârâtei A.V.A.S., referitoare la faptul că
în patrimoniul SC V. SA nu se află toată suprafața revendicată, sunt
nefondate,
deoarece raportul de expertiză efectuat în faza procesuală a
fondului este clar în acest sens și nu au fost administrate probe noi din care
să reiasă că această
societate comercială a
intrat, printr-o altă modalitate în posesia diferenței de teren de
10.442
mp. Așa fiind, pârâta A.V.A.S. are obligația de a acorda măsuri reparatorii
prin echivalent pentru întreaga suprafață de teren trecută abuziv în
proprietatea statului, prin Legea nr. 119/1948, Primăria orașului Comarnic
neavând nici o competență în soluționarea notificărilor nr. 496 și nr. 497 din
13 martie 2001, deoarece întreaga suprafață de teren se află în patrimoniul SC V.
SA Comarnic. împotriva acestei din urmă decizii, pârâta A.V.A.S. a declarat
recurs, reiterând motivele invocate în apel.
Pârâta A.V.A.S. a criticat decizia
instanței de apel susținând că nu s-a permis stabilirea de către instanța de
fond a modului în care întreaga suprafață de 30.991,6 mp a intrat în
patrimoniul Fabricii H.K., în condițiile în care între autorul intimaților și
această fabrică au fost încheiate contracte de arendare numai pentru suprafața
de teren de 18.836 mp, pe care A.V.A.S., în mod legal și temeinic a avut-o în
vedere pentru a stabili măsurile reparatorii la care sunt îndreptățiți
reclamanții.
Pârâta A.V.A.S. a mai susținut că decizia
instanței de apel se întemeiază pe raportul de expertiză tehnică judiciară
întocmit de G.G. care
concluzionează că
întreaga suprafață revendicată de reclamanți „se suprapune, în
totalitatea
ei, peste terenul aflat în posesia SC V. SA Comarnic", fără a se cerceta
situația de la momentul naționalizării. Calitatea A.V.A.S. în acest litigiu
este stabilită de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, respectiv aceea
de instituție publică implicată în privatizarea SC V. SA Comarnic, societate
comercială care are în proprietate numai o parte din terenurile revendicate de
reclamanți, respectiv suprafața de 18.836 mp, suprafață pentru care A.V.A.S. a
emis decizia cu propunerea de acordare de despăgubiri. Expertiza dispusă și
efectuată în cauză la instanța de fond nu are relevanță și nu poate duce la
măsura obligării A.V.A.S. de a emite o decizie cu propunere de măsuri
reparatorii pentru întreaga suprafață revendicată de către reclamanți.
Pârâta A.V.A.S. a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la
instanța de fond, care urmează să stabilească
modalitatea
în care SC V. SA Comarnic a dobândit întreaga suprafață de teren
revendicată,
astfel încât să se determine modalitatea de reparație a prejudiciului suferit
de reclamanți.
Recursul
este nefondat, pentru considerentele care succed.
Pentru clarificarea aspectelor invocate în
acțiunea reclamanților și lămurirea
situației
de fapt, instanța de fond a dispus în cauză, prin încheierea din 2 noiembrie
2006
efectuarea unei expertize de specialitate topografică ale cărei obiective au
fost: identificarea imobilului teren în suprafață de 29.278 mp situat în
Comarnic, jud. Prahova, proprietatea autorului reclamanților, S.Ș., conform
amplasamentului menționat în conținutul celor 7 contracte de vânzare-cumpărare
depuse la dosar, cu indicarea suprafețelor, a laturilor și vecinătăților și cu
întocmirea
de schițe cadastrale; să
se precizeze dacă suprafața de teren a reclamanților se suprapune cu terenul
aflat în prezent în posesia SC V. SA Comarnic, în tot sau parțial iar, în caz
afirmativ, să se identifice pe schița cadastrală; dacă suprafața de teren a
reclamanților se suprapune numai pe suprafața de teren de 18.836 mp menționată
în decizia nr. 132 din 10 aprilie 2006 emisă de A.V.A.S. sau și pe alte
suprafețe de teren iar, în caz afirmativ, să se indice pe schița cadastrală
suprafața ocupată suplimentar față de cea menționată în decizie, laturile și
vecinătățile.
Raportul de expertiză întocmit de expertul G.G.,
la care a fost anexată întreaga documentație: planuri de încadrare în zonă,
schițe de plan, planuri de identificare, schițe cadastrale, calculul
suprafețelor de teren identificate, planșe fotografice precum și copii de pe
actele de proprietate, contracte de arendare, notificările formulate în baza
Legii nr. 10/2001, a fost depus la dosar la data de 2 mai 2007.
Concluziile raportului de expertiză au fost în
sensul că „suprafața de teren de 29.278 mp
revendicată de reclamanți se
suprapune în tot cu terenul aflat în incinta Fabricii 1 și în posesia SC V. SA".
Instanța de fond, prin încheierea din 3
mai 3007, a dispus amânarea judecării cauzei la data de 31 mai 2007 pentru a da
posibilitatea părților să ia cunoștință de conținutul raportului de expertiză,
punându-le în vedere ca, în eventualitatea în care înțeleg să formuleze obiecțiuni,
să le depună la dosar cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată.
La termenul din 31 mai 2007, părțile au
pus concluzii pe fond iar pârâta A.V.A.S., care a fost reprezentată de
consilierul juridic al instituției, nu a contestat raportul de expertiză și nu
a formulat nici un fel de obiecțiuni. Instanța de fond a soluționat cauza având
în vedere concluziile raportului de expertiză, necontestat de părți și a dispus
în consecință.
În mod legal, instanța de apel a
constatat că nu este fondată critica pârâtei A.V.A.S., reiterată în recurs,
conform căreia expertiza dispusă și efectuată în faza procesuală a fondului nu
are relevanță și nu poate duce la măsura obligării A.V.A.S. de a emite o
decizie cu propunere de măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață
revendicată de reclamanți, motivând că, prin concluziile raportului de
expertiză, judicios argumentate s-a răspuns, clar și precis tuturor
obiectivelor stabilite de instanța de fond, pârâta neformulând, de altfel, nici
un fel de obiecțiuni la raportul de expertiză.
Simpla mențiune
- „Suprafața
terenului proprietatea fabricei este de 30,991.60 mp cu gard
din lemn uzat 40%..." -
din Anexa nr. 12 la procesul verbal de
predare-preluare din 13
iunie 1948, (depusă
la filele 163-164 din dosarul
...)
de
care recurenta-pârâtă A.V.A.S. se
prevalează atunci când susține că
preluarea terenului s-a făcut de la Fabrica H.K. și nu de la autorul
reclamanților, nu poate înlătura, în lipsa unor înscrisuri doveditoare,
valoarea probatorie a contractelor de vânzare-cumpărare, încheiate în formă
autentică, cu care reclamanții au făcut dovada că autorul lor, S.Ș., a fost
proprietarul terenurilor în suprafață totală de 29.278 mp, ce fac obiectul
raportului juridic dedus judecății.
Așa fiind, orice reproș adus instanței de apel
de recurenta-pârâtă A.V.A.S., vizând faptul că nu a permis instanței de fond să
cerceteze situația la momentul naționalizării și a obligat-o să emită decizie
cu propunere de măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață revendicată de
reclamanți nu-și găsește fundament cât timp recurenta-pârâtă nu a produs în
faza procesuală a apelului nici un fel de probe din care să reiasă că la
momentul naționalizării terenurile aparțineau fabricii și nu autorului
reclamanților, deci o situație de fapt contrară celei reținute de instanța de
fond.
Cum SC V. SA Comarnic i-a fost atestat dreptul
de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 36.829,45 mp prin certificatul
de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr.1504 din
16 decembrie 1994
iar concluziile
raportului de expertiză au statuat că „suprafața de teren de 29.278
mp
revendicată de reclamanți se suprapune în tot cu terenul aflat în incinta
Fabricii 1 și în posesia SC V. SA", se constată, în considerarea
argumentelor expuse, că instanța de fond, prin soluția confirmată de instanța
de apel, în raport de situația de fapt stabilită și regimul juridic al
imobilului, a făcut o legală și judicioasă aplicare a dispozițiilor art. 29 din
Legea nr. 10/2001 când a dispus completarea și modificarea deciziei nr. 132 din
10 aprilie 2006 emisă de pârâta A.V.A.S., în sensul obligării acesteia de a
propune reclamanților măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în
suprafață totală de 29.278 mp situat în localitatea Comarnic, incinta SC V. SA,
jud. Prahova, astfel cum este identificat prin raportul de expertiză
topografică nr. 3445 din 2 mai 2007 întocmit de expert G.G. și pentru clădirea
- birou administrativ, constând în despăgubiri acordate în condițiile
prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor
aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Având în vedere considerentele
menționate, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
,
recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 814 din 5 decembrie
2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a
IV
a
civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publica astăzi, 16 octombrie 2008.