ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1403/2008

Deliberând asupra recursului de față, Prin sentința arbitrală nr. 249 din 23 noiembrie 2006, pronunțată de Curtea de Arbitraj a României s-a admis, în parte, acțiunea reclamantei SC A.C.H. SRL și a fost obligată pârâta SC R. SRL la plata sumei de 7.933,58 lei preț și 729,71 lei penalități; a fost admisă cererea reconvențională a pârâtei și a fost obligată reclamanta la plata sumei de 13.919,66 lei preț neachitat; au fost compensate cele două datorii și obligată reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 5.986,08 lei; au fost respinse capetele de cerere 2, 3 și 4 față de pârâta SC R. SRL și a fost respinsă în întregime acțiunea față de pârâta SC S. SRL. Pentru a pronunța această sentință instanța arbitrală a reținut că produsele au fost livrate și neachitate iar altele au fost livrate necorespunzătoare și cu întârziere.

Cele două contracte ce fac obiectul litigiului aveau condiția de recepție și livrare a mărfurilor ex works respectiv la sediul vânzătorului iar recepția mărfurilor s-a făcut la sediul vânzătoarelor încheindu-se procese - verbale fără obiecțiuni și fără reclamații. Deoarece în contract exista clauză potrivit căreia nicio reclamație cantitativă sau calitativă nu va mai fi valabilă ulterior recepției mărfurilor fără obiecțiuni din partea comisiei cumpărătorului. Penalitățile au fost respinse nefiind stabilit un termen fix de livrare, data exigibilității datoriilor și nedovedindu-se culpa executantului. Capătul de cerere privind beneficiul nerealizat a fost respins datorită nepunerii în funcțiune a complexului hotelier.

S-a considerat că se datorează restituirea contravalorii unor rame de oglinzi nelivrate și achitate cât și penalitățile aferente. Cererea reconvențională a SC R. SRL a fost admisă stabilindu-se că bunurile facturate au fost livrate, recepționate și neplătite de reclamantă. În acțiunea în anulare formulată de reclamantă, Curtea de Apel București, prin Decizia nr. 125 din 13 iunie 2007 a respins ca nefondată această acțiune reținându-se că nu s-au încălcat nici art. 364 lit. f), nici h) sau i) C. proc. civ. Tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra tuturor solicitărilor petentei. Pretinsa inconsecvență din hotărârea arbitrală i s-a indicat reclamantei să o soluționeze pe calea lămuririi dispozitivului, aceasta nefiind un motiv de anulare a sentinței arbitrale.

Interpretarea probelor nu reprezintă încălcări ale ordinii publice, a bunelor moravuri sau ale dispozițiilor imperative ale legii. Decizia a fost atacată cu recurs invocându-se dispozițiile art. 3041 C. proc. civ. Se susține că hotărârea este nemotivată, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere respectiv pentru suma de 8.630,82 euro penalități și nu a analizat cererea reconvențională prin care SC R. SRL a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 8.257,64 lei acordându-i-se 13.919,66 lei. O altă critică se referă la faptul că în dispozitivul hotărârii arbitrale se admite, în parte acțiunea față de pârâta SC S. SRL iar ulterior se respinge, în tot, acțiunea față de aceeași pârâtă.

Este subliniată și încălcarea dispozițiilor art. 969 și art. 1075 C. civ. care nici nu au fost analizate. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Hotărârea instanței de anulare este motivată însă, în mod firesc ea respectă limitele acțiunii în anulare care nu are caracter devolutiv ca apelul. Reclamanta are deschisă calea lămuririi dispozitivului instanței arbitrale dacă acesta nu este clar sau cuprinde dispoziții contradictorii și acest lucru a fost menționat în decizia instanței de anulare. Nerespectarea art. 969 C. civ. nu reprezintă o încălcare a normelor imperative pentru că legea părților este ceea ce ele stabilesc de comun acord. Critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1075 C. civ.

nu este dezvoltată, recurenta neprecizând care sunt argumentele care au fost ignorate de instanța de apel. Instanța arbitrală s-a pronunțat asupra penalităților cât și asupra cererii reconvenționale iar eventualele greșeli de calcul pot fi îndreptate conform dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. Negăsindu-se întemeiat recursul, urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A.C.H. SRL Constanța împotriva sentinței comerciale nr. 125 din 13 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI comercială. Obligă recurenta la 6.000 lei cheltuieli de judecată către intimatele - pârâte. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2008.