ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1403/2008

Deliberând asupra recursului

de față,

Prin sentința arbitrală nr. 249 din 23 noiembrie

2006, pronunțată de Curtea de Arbitraj a României s-a admis, în parte, acțiunea

reclamantei SC A.C.H. SRL și a fost obligată pârâta SC R. SRL la plata sumei de

7.933,58 lei preț și 729,71 lei penalități; a fost admisă cererea

reconvențională a pârâtei și a fost obligată reclamanta la plata sumei de

13.919,66 lei preț neachitat; au fost compensate cele două datorii și obligată

reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 5.986,08 lei; au fost respinse

capetele de cerere 2, 3 și 4 față de pârâta SC R. SRL și a fost respinsă în

întregime acțiunea față de pârâta SC S. SRL.

Pentru a pronunța această

sentință instanța arbitrală a reținut că produsele au fost livrate și

neachitate iar altele au fost livrate necorespunzătoare și cu întârziere.

Cele două contracte ce fac

obiectul litigiului aveau condiția de recepție și livrare a mărfurilor ex works

respectiv la sediul vânzătorului iar recepția mărfurilor s-a făcut la sediul

vânzătoarelor încheindu-se procese - verbale fără obiecțiuni și fără

reclamații.

Deoarece în contract exista clauză

potrivit căreia nicio reclamație cantitativă sau calitativă nu va mai fi

valabilă ulterior recepției mărfurilor fără obiecțiuni din partea comisiei

cumpărătorului.

Penalitățile au fost

respinse nefiind stabilit un termen fix de livrare, data exigibilității

datoriilor și nedovedindu-se culpa executantului.

Capătul de cerere privind

beneficiul nerealizat a fost respins datorită nepunerii în funcțiune a

complexului hotelier.

S-a considerat că se

datorează restituirea contravalorii unor rame de oglinzi nelivrate și achitate

cât și penalitățile aferente.

Cererea reconvențională a SC

R. SRL a fost admisă stabilindu-se că bunurile facturate au fost livrate,

recepționate și neplătite de reclamantă.

În acțiunea în anulare

formulată de reclamantă, Curtea de Apel București, prin Decizia nr. 125 din 13

iunie 2007 a respins ca nefondată această acțiune reținându-se că nu s-au

încălcat nici art. 364 lit. f), nici h) sau i) C. proc. civ.

Tribunalul arbitral s-a

pronunțat asupra tuturor solicitărilor petentei.

Pretinsa inconsecvență din

hotărârea arbitrală i s-a indicat reclamantei să o soluționeze pe calea

lămuririi dispozitivului, aceasta nefiind un motiv de anulare a sentinței

arbitrale.

Interpretarea probelor nu

reprezintă încălcări ale ordinii publice, a bunelor moravuri sau ale

dispozițiilor imperative ale legii.

Decizia a fost atacată cu

recurs invocându-se dispozițiile art. 3041 C. proc. civ.

Se susține că hotărârea este

nemotivată, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere

respectiv pentru suma de 8.630,82 euro penalități și nu a analizat cererea

reconvențională prin care SC R. SRL a solicitat obligarea reclamantei la plata

sumei de 8.257,64 lei acordându-i-se 13.919,66 lei.

O altă critică se referă la

faptul că în dispozitivul hotărârii arbitrale se admite, în parte acțiunea față

de pârâta SC S. SRL iar ulterior se respinge, în tot, acțiunea față de aceeași

pârâtă.

Este subliniată și

încălcarea dispozițiilor art. 969 și art. 1075 C. civ. care nici nu au fost

analizate.

Recursul este nefondat

pentru următoarele considerente:

Hotărârea instanței de

anulare este motivată însă, în mod firesc ea respectă limitele acțiunii în

anulare care nu are caracter devolutiv ca apelul.

Reclamanta are deschisă

calea lămuririi dispozitivului instanței arbitrale dacă acesta nu este clar sau

cuprinde dispoziții contradictorii și acest lucru a fost menționat în decizia

instanței de anulare.

Nerespectarea art. 969 C.

civ. nu reprezintă o încălcare a normelor imperative pentru că legea părților

este ceea ce ele stabilesc de comun acord.

Critica referitoare la

încălcarea dispozițiilor art. 1075 C. civ. nu este dezvoltată, recurenta

neprecizând care sunt argumentele care au fost ignorate de instanța de apel.

Instanța arbitrală s-a

pronunțat asupra penalităților cât și asupra cererii reconvenționale iar

eventualele greșeli de calcul pot fi îndreptate conform dispozițiilor art. 281 C.

proc. civ.

Negăsindu-se întemeiat

recursul, urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta SC A.C.H. SRL Constanța împotriva sentinței

comerciale nr. 125 din 13 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI

comercială.

Obligă recurenta la 6.000

lei cheltuieli de judecată către intimatele - pârâte.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 aprilie 2008.