ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.06.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1778/2009

HOTĂRÂRE
05.06.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1778/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta S.I.F. Transilvania SA a chemat în judecată societatea

N.O. SA și a solicitat ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate

nulitatea absolută a A.G.E.A. din 8 august 2006, iar în subsidiar anularea

aceleiași hotărâri cu plata cheltuielilor de judecată. În argumentarea acțiunii

s-a susținut că la data de 8 august 2006 s-a aprobat prin A.G.E.A., cesiunea

pachetului de acțiuni deținut de pârâtă la societățile L.E. SA, SC R.E. SA și

SC G.P.S. SRL, către fiecare societate, în parte, stabilirea datei de identificare

a acționarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii, respectiv împuternicirea

președintelui Consiliului de administrație al societății pentru aducerea la

îndeplinire a hotărârii. Potrivit reclamantei aceste măsuri sunt contrare legii

datorită încălcării dispozițiilor art. 966 C. civ., cauza hotărârii fiind

falsă. S-a mai invocat încălcarea Legii nr. 31/1990, art. 65, art. 117 alin. (7)

și (8) cât și a Legii nr. 297/2004.

Tribunalul București, secția comercială, prin sentința nr. 159/Com

din 31 octombrie 2007, a respins acțiunea reținând în considerente că în cauză

s-a cerut nulitatea absolută a A.G.E.A. datorită unor presupuse conivențe a

acționarilor care au votat pentru cesiunea acțiunilor cu scopul de a nesocoti sentința

prin care s-a dispus anularea A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 prin care se

aprobase constituirea celor trei societăți mixte. S-a mai reținut că societățile

către care s-au cesionat pachetele de acțiuni au existență de sine stătătoare că

participarea la capital include mai mulți acționari iar cesiunea pachetelor de

acțiuni nu a afectat patrimoniul pârâtei. După examinarea probatoriului,

tribunalul a mai reținut că nu s-a conturat o cauză ilicită în legătură cu

cesiunea pachetului de acțiuni, că asupra oportunității măsurilor luate în A.G.E.A.

decid acționarii și că nu au fost încălcate dispozițiile legale invocate prin

acțiune. Un alt argument al primei instanțe s-a bazat pe expertiza efectuată în

cauză prin care s-a stabilit valoarea de piață, a pachetelor de acțiuni și cum

s-a constatat că valoarea acțiunilor înstrăinate este superioară valorii

nominale a acțiunilor a fost exclusă existența unei înțelegeri frauduloase a

acționarilor deținând o poziție dominantă în societate și de prejudiciare a

intereselor acționarului minoritar.

Reclamanta S.I.F. Transilvania SA a declarat apel împotriva

sentinței tribunalului pe care a considerat-o netemeinică și nelegală.

Apelanta a invocat faptul că dovezile administrate și starea

de fapt existentă nu au fost corect examinate. Ilicitatea cauzei, potrivit

apelantei vizează anularea A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 prin care au fost constituite

cele trei societăți mixte, modalitatea de înființare și scopul constituirii lor

fiind în strânsă legătură cu înstrăinarea pachetelor de acțiuni deținute de SC N.O.

SA către cele trei societăți. Apelanta a criticat și înlăturarea greșită a susținerilor

privind încălcarea dispozițiilor legale.

Curtea de Apel Constanța prin decizia nr. 86 din 12 mai 2008

a respins, ca nefondat apelul reclamantei S.I.F. Transilvania SA. După

examinarea criticilor aduse sentinței, Curtea a reținut că pârâta și-a

valorificat acțiunile pe care le deține în cadrul celor trei societăți,

valoarea lor conform expertizei fiind superioară valorii nominale.

A mai reținut instanța de apel că cesiunea acțiunilor nu era

prohibită de lege, fiind inaplicabile în cauză prevederile art. 948 alin. (4) C.

civ. În ce privește dispozițiile legale invocate de apelantă ca fiind

aplicabile, Curtea a reținut că acestea nu au fost încălcate și că sunt nedovedite

împrejurările privind exercitarea abuzivă a poziției acționarului majoritar,

fiind înlăturată astfel și susținerea referitoare la imobilele care au fost

aduse ca aport la constituirea celor trei societăți conform cărora acestea ar

aparține capitalului social al SC N.O. SA.

Împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel a declarat

recurs reclamanta S.I.F. Transilvania SA prin care a invocat motivul de

nelegalitate prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., în argumentarea căruia

a susținut:

- Instanța a făcut o aplicare greșită a legii pentru a

ajunge la concluzia că în cauză nu s-a conturat probatoriul, față de dovezile administrate

și starea de fapt existentă în cauză. Ilicitatea cauzei este dată de faptul că

hotărârea A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 prin care au fost constituite cele 3

societăți către care s-au cesionat acțiunile a fost anulată prin sentință

irevocabilă, ceea ce presupunea aducerea aportului la capital în patrimoniul pârâtei.

Obligația de a întreprinde demersurile legale în vederea desființării efectelor

A.G.E.A. din 17 noiembrie 2004 erau în sarcina SC N.O. SA, iar ele nu au fost aduse

la îndeplinire încălcându-se dispozițiile art. 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990.

- Prin neîndeplinirea acestor obligații au fost încălcate drepturile

și interesele legitime ale acționarilor. Din moment ce hotărârea de constituire

a societăților era anulată, societatea nu mai deținea acțiuni la acele

societăți, pe care apoi să le înstrăineze.

- Toate cele trei societăți au fost constituite și cu active

ale SC N.O. SA în statutele societăților fiind prevăzută expres obligația de

investiție asumată de acționarii majoritari. Expertul R., la obiecțiunile S.I.F.

Transilvania, a răspuns că cele trei societăți nu au putut fi evaluate pe baza

capitalizării veniturilor întrucât terenurile erau libere de orice construcții

și în niciuna din societăți acționarii majoritari nu și-au îndeplinit obligația

de investiție.

- Reținerea instanțelor anterioare potrivit căreia

transmiterea pachetelor de acțiuni s-ar fi făcut la o valoare superioară celei nominale

și că astfel nu există cauză ilicită este greșită întrucât prin această

înstrăinare s-a spoliat patrimoniului societății, fiind astfel evidentă

încălcarea condiției cauzei licite la adoptarea hotărârii și fiind răsturnată

astfel și prezumția instituită de art. 967 C. civ.

- S-au respins greșit susținerile care au fost făcute în

legătură cu încălcarea dispozițiilor legale privind convocarea și desfășurarea

adunării generale, respectiv art. 65 alin. (1), art. 8 alin. (1), lit. e) și

art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr. 31/1990.

- S-au încălcat dispozițiile art. 224 alin. (4) și art. 210

din Legea nr. 297/2004 întrucât prin transmiterea pachetelor de acțiuni se tinde

la modificarea actului constitutiv cu privire la aporturile în natură și la

modificarea valorii capitalului social.

- Intimata și-a folosit poziția dominantă de acționar

majoritar în mod abuziv prin recurgerea la fapte neloiale sau frauduloase care

au ca efect lezarea drepturilor privind valorile mobiliare și a altor

instrumente financiare.

- Încălcarea prevederilor legale a avut ca urmare impunerea

votului abuziv de către acționarul majoritar, iar prin operațiunea de cesionare

a acțiunilor în realitate s-au vândut suprafețe de teren subevaluate, prin

această înstrăinare fiind diminuat activul patrimonial al societății N.O. SA.

Pentru toate aceste critici recurenta S.I.F. Transilvania SA

a solicitat modificarea sentințelor anterior pronunțate și, în fond, admiterea

acțiunii așa cum a fost formulată.

Intimata SC N.O. SA prin întâmpinare a înlăturat punctual

fiecare critică și a solicitat menținerea deciziei care a fost atacată cu

recurs. În esență a susținut că nu s-a dovedit cauza ilicită, că nu are nicio

legătură sentința prin care s-a anulat A.G.E.A. din 14 iunie 2005, întrucât

aceasta a fost dată în urma tranzacției încheiată de părți în legătură cu acțiunea

în nulitate. Cele trei societăți cărora li s-au cesionat pachetele de acțiuni

au fost legal constituite și nu există nicio hotărâre prin care să fie

declarate nule.

Potrivit intimatei nu s-a demonstrat cauza falsă sau ilicită,

A.G.E.A. din 8 august 2006 fiind luată cu respectarea art. 948 pct. 4, art. 967

alin. (1) C. civ. precum și cu respectarea art. 117 alin. (7) și (8) din Legea nr.

31/1990. În ce privește cesiunea pachetelor de acțiuni, intimata a susținut că

actul constitutiv al societății N.O. SA nu s-a modificat și că în contul

acțiunilor au intrat în societate sume de bani care au fost evidențiate în

contabilitate, nefiind afectat capitalul social.

Potrivit intimatei nu s-au încălcat nici dispozițiile

din Legea nr. 297/2004 întrucât nu a existat o poziție abuzivă a Ministerului

Turismului în legătură cu aprobarea cesionării acțiunilor.

Recursul este nefondat.

Motivul de nelegalitate pe care s-a întemeiat

recursul vizează art. 304 alin. (9) C. proc. civ. potrivit căruia hotărârea pronunțată

este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită

a legii. Potrivit acestui motiv se vor lua în discuție numai criticile care

vizează aplicarea greșită a legii în măsura în care argumentele invocate

sprijină textul de lege pus în discuție. Astfel, art. 132 alin. (10) din Legea societățile

comerciale dispune că hotărârea irevocabilă de anulare a adunărilor generale se

menționează în registrul comerțului.

Încălcarea acestei dispoziții nu se referă la A.G.E.A.

din 8 august 2006 care face obiectul acestui dosar așa încât nu va fi reținută

critica evocată de recurentă. În realitate recurenta a adus în discuție o altă A.G.E.A.

care s-a ținut la data de 17 noiembrie 2004, pentru care s-a pronunțat o

hotărâre judecătorească, or, instanța a fost investită în acest dosar cu

examinarea legalității A.G.E.A. din data de 8 august 2006 și nu cu o acțiune

pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse anterior. Prin prisma acestei

susțineri legate de încălcarea prevederilor art. 132 alin. (10) C. proc. civ.

care vizează o altă A.G.E.A. decât cea care a fost criticată recurenta aduce în

discuție ilicitatea cauzei hotărârii adunării generale extraordinare din 8

august 2006 prin faptul că patrimoniul societății N.O. SA nu a fost adus în

situația anterioară adoptării hotărârii de constituire a celor trei societăți

către care au fost cesionate pachetele de acțiuni, măsură care s-a luat în A.G.E.A.

criticată pentru nelegalitate.

Argumentele recurentei nu sprijină motivul de

nelegalitate invocat întrucât obiectul cererii introductive nu privește această

chestiune, astfel că modul de constituire al acestor societăți nu poate fi pus

în discuție printr-o cerere care vizează anularea A.G.E.A. societății N.O. SA

independent de faptul că această societate era acționar în toate cele trei

societăți către care s-au cesionat acțiunile. Îndeplinirea obligațiilor de

investiții scapă de asemenea controlului de legalitate care vizează articolul

mai sus menționat de recurentă ca fiind încălcat. Împrejurările de fapt care au

fost puse în discuție în scopul de a argumenta încălcarea legii nu vizează părțile

implicate în proces, iar nelegalitatea constituirii societăților nu a fost pronunțată

în condițiile legii cu respectarea dispozițiilor art. 56 din Legea nr. 31/1990

pentru a constitui un fundament eventual de discuție în legătură cu existența

cauzei ilicite. Nu rezultă din niciun act al dosarului că a fost promovată și

admisă o acțiune în nulitatea sau regularizarea celor trei societăți la care

s-a referit recurenta.

Nici ilicitatea cauzei rezultată din modul cum s-au

constituit societățile comerciale către care s-au cesionat acțiunile nu va fi

reținută. Situațiile de fapt invocate cu referire la votul abuziv al

acționarului majoritar, statul prin Ministerul Turismului, nu numai că sunt aprecieri

proprii ale recurentei dar nu pot duce la răsturnarea prezumției privind faptul

că A.G.E.A. din 8 august 2008 a urmărit un scop licit. Or, o cauză este ilicită

când este prohibită de lege sau când este contrară bunelor moravuri și ordinii

publice.

Privită și dintr-un alt punct de vedere, critica este

nefondată și pentru că asimilează cauza convențiilor cu scopul urmărit printr-o

voință societară exprimată într-o A.G.E.A.. Voința juridică exprimată în

organismul creat pentru luarea deciziilor trebuie să corespundă scopului

societar și să fie în concordanță cu dispozițiile legale.

Prin urmare nu se poate pune semnul egal între cauza

unei convenții și cauza, scopul urmărit prin adoptarea hotărârilor în cadrul

societății. Revenind la dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 trebuie

observat că pot fi atacate acele hotărâri ale adunării generale care au fost adoptate

cu încălcarea legii ori a actelor constitutive. Prin criticile evocate la primul

punct al recursului nu s-a arătat și dovedit în concret care sunt dispozițiile legale

încălcate care pot fi analizate prin prisma art. 132 alin. (1) din LSC.

Și critica privind nerespectarea formalităților prevăzute

de lege pentru convocarea adunării generale va fi înlăturată.

Dispozițiile art. 117 alin. (7) și (8) din LSC se

aplică în cazul în care pe ordinea de zi figurează modificarea actului constitutiv,

or, o astfel de măsură nu a fost cuprinsă în convocator. Celelalte cerințe ale

alin. (7) în forma de la data când s-a convocat A.G.E.A. nu s-a demonstrat că

au fost încălcate întrucât ordinea de zi cuprinde locul și data ținerii

adunării, precum și menționarea explicită a problemelor care au făcut obiectul

dezbaterilor.

Prin urmare afirmația privind faptul că prin

hotărârea luată s-a tins la modificarea actului constitutiv este ipotetică din

moment ce nu s-a prevăzut în convocator o astfel de modificare, așa încât, nu

se va reține nici susținerea privind încălcarea Legii nr. 297/2004.

În fine, transmiterea acțiunilor prin cesiune vizează

părțile din capitalul social, iar acțiunile reprezintă expresia valorică a

aporturilor. Aprecierea asupra cesiunii acțiunilor și a înlocuirii acestora cu

valoarea obținută este o chestiune de oportunitate și nu de legalitate. În acest

context susținerile referitoare la obligația de a se prevedea în actul

constitutiv valoarea bunurilor aduse ca aport în natură și la faptul că

bunurile aduse ca aport în societate, în lipsă de stipulație contrară, devin

proprietatea acestora nu demonstrează încălcarea dispozițiilor art. 65 și art. 8

alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, și în niciun caz nu constituie obiect

de analiză în contextul art. 132 din lege întrucât se pune în discuție pactul

societar însuși atât al societății cesionare cât și a cedentului. Prin aceste

critici recurenta evocă o intenție de modificare a actului constitutiv fără

niciun suport real în ceea ce s-a hotărât în A.G.E.A.

Nu în ultimul rând în toate situațiile în care se cere

nulitatea hotărârilor adunării generale trebuie demonstrată încălcarea legii și

vătămarea adusă părții care o invocă, în timp ce în cauză se critică ipotetic

aspecte care depășesc cadrul obiectului cererii.

Nu vor fi reținute nici argumentele aduse în

sprijinul ultimei critici (pct. 3) din recurs întrucât nu s-a demonstrat în

concret în ce constă folosirea abuzivă a poziției dominante a societății N.O.

SA, fraudarea sau recurgerea la fapte neloiale pentru a se reține aplicabilitatea

art. 210 din Legea nr. 297/2004. De asemenea nu rezultă în concret că au fost

lezate drepturile și interesele celorlalți deținători de acțiuni. În realitate

recurenta își exprimă nemulțumirea față de modul cum s-a făcut evaluarea pachetelor

de acțiuni prin expertiză ori aceste chestiuni intră în preocuparea

acționarilor în cadrul măsurilor care se pot lua în societate prin adunările

generale. Argumentele recurentei duc în final la aceeași concluzie care a fost exprimată

și la celelalte puncte ale recursului și anume că cele trei societăți, care nu

sunt parte în proces, au fost constituite nelegal prin contribuția la capital

făcută de SC N.O. SA, chestiune care nu poate fi analizată în acțiunea în

nulitate a unei A.G.E.A. întemeiată pe dispozițiile art. 132 din LSC.

În consecință, față de cele ce preced potrivit art. 312

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.I.F.

TRANSILVANIA SA BRAȘOV împotriva deciziei civile nr. 86/COM din 12 mai 2008 a

Curții de Apel Constanța, secția comercială maritimă și fluvială contencios administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-11-07
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3293/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele; Reclamantul D.G. a solicitat ca în contradictoriu cu R.G. și R.E. să se constate nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. din 31 august 2004, a contractului
ÎCCJ 2008-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1801/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 9 februarie 2007 (data expedierii poștale) reclamanta A.V.A.S. București a chemat în judecată pe pârâta SC B. SA București pentru ca prin hotăr
ÎCCJ 2008-11-12
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3364/2008
A.G.O.A. din 27 aprilie 2006. S-a mai avut în vedere că prin sentința nr. 15 din 15 martie 2007 a Tribunalului Brașov s-a constatat nulitatea absolută a hotărârii mai sus arătate situație în care consimțământul exprimat prin contractul de c
ÎCCJ 2008-05-20
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1701/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta SC P.B. SA, a chemat în judecată pe pârâta SC A.G. SA și SC A.T. SA, solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de cesiune de
ÎCCJ 2008-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 892/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 4564 din 6 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 95761/3/2005 s-a admis în
Sursă