ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 962/2009

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 680/S din 10 decembrie 2007, Tribunalul Brașov, în baza art. 403 alin. (3) teza II C. proc. pen., a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 523/S din 29 septembrie 2004 a Tribunalului Brașov formulată de petenții C.T. și C.N., ambii deținuți în Penitenciarul Codlea.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin referatul nr. 793/III-6/2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a înaintat instanței cererea de revizuire formulată de revizuienții C.T. și C.N. privind revizuirea sentinței penale nr. 523/S din 20 septembrie 2004 a Tribunalului Brașov, definitivă prin Decizia nr. 1247 din 27 februarie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

În motivarea cererii condamnații au solicitat audierea mai multor martori care cunosc faptul că partea vătămată a făcut declarații mincinoase, arătând că au fost condamnați pe nedrept.

S-a mai reținut că raportat la motivele invocate, s-a constatat că acestea nu se încadrează în nici unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 4/Ap din 15 ianuarie 2009, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de revizuienții C.T. și C.N. împotriva sentinței penale nr. 680/S/2007, pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care a menținut-o.

Împotriva sus-menționatei decizii, au declarat recurs revizuienții C.T. și C.N., reiterând motivele invocate în cererea inițială și în apel, respectiv faptul că doresc audierea a altor trei martori, cu care să dovedească împrejurări noi și că sunt nevinovați.

Recursurile sunt nefondate.

Analizând decizia atacată, Curtea constată că C.T. și C.N. au fost condamnați la câte o pedeapsă de 6 ani și 6 luni fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, în baza sentinței penale nr. 523/S din 29 septembrie 2004 a Tribunalului Brașov, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1247 din 27 februarie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Potrivit dispozițiilor art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă poate fi cerută în unul din cazurile expres și limitativ prevăzute la alin. (1) lit. a) – e) din text.

Or, revizuienții, prin motivele invocate nu se încadrează în nici unul din cazurile mai sus arătate, nu invocă nici o faptă sau împrejurare nouă, care să nu fi fost examinată de instanță, dimpotrivă arată că dovezile aflate la dosar nu au fost analizate minuțios, astfel că s-ar fi impus prelungirea probațiunii, respectiv readministrarea unor probe.

Prin solicitarea formulată de condamnați se tinde la reexaminarea hotărârilor pronunțate în cauză, așa încât cererile de revizuire au fost corect respinse ca nefondate de instanța de apel.

Ca atare, conform dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile urmează a fi respinse ca nefondate, menținându-se hotărârile atacate ca fiind legale.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de revizuienții C.T. și C.N. împotriva Deciziei penale nr. 4/Ap din 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenții revizuienți la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2009.