ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 908/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 908/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererile de recunoaștere
a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, formulate de un număr de 87 de procurori din cadrul D.I.I.C.O.T.,
recurentul C.C.N. fiind menționat la poziția nr. 78 în enumerarea din hotărâre.
Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, în motivarea hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a adus
următoarele argumente.
- procurorii vizați de hotărâre au
grad profesional corespunzător parchetului de pe lângă judecătorii, tribunale
sau curți de apel și nu au susținut vreun concurs de promovare la Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile art. 43 raportat la
art. 44, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
- D.I.I.C.O.T. este structură distinctă
de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, chiar dacă
funcționează în cadrul acestuia, iar numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. în
condițiile speciale ale Legii nr. 508/2004 nu trebuie confundată cu promovarea
la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în condițiile
Legii nr. 303/2004.
- prin acordarea gradului profesional corespunzător
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție procurorilor numiți
la D.I.I.C.O.T. ar fi eludate dispozițiile privitoare la promovarea prin
concurs în funcții de execuție imediat superioare, care reprezintă „o recunoaștere
a performanțelor profesionale ale magistraților și constituie o componentă a
carierei acestora, având caracter permanent” și „reprezintă un drept câștigat
cu caracter definitiv în evoluția carierei profesionale”.
- faptul că procurorii de la D.I.I.C.O.T.
sunt salarizați corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție nu le conferă de drept gradul profesional
corespunzător acestui parchet.
Împotriva acestei hotărâri a
formulat recurs în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr.
317/2004, republicată și al dispozițiilor art. 299 și următoarele C. proc. civ.,
N.C.C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, D.I.I.C.O.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,
solicitând ca instanța prin hotărârea ce va pronunța să anuleze această
hotărâre și să constate că a dobândit gradul profesional corespunzător
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, începând cu data
de 1 noiembrie 2005, data numirii în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T., Structura
Centrală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Prin motivele de recurs formulate,
recurentul N.C.C. susține următoarele:
- prin Ordinul nr. 2227 din 3 noiembrie
2005 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție a fost numit în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T., Structura Centrală,
începând cu data de 1 noiembrie 2005 și a dobândit de drept gradul profesional
corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- promovarea sa la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Structura Centrală,
s-a făcut pe o perioadă nedeterminată și reprezintă o promovare în funcție,
urmare a constatării de către Consiliul Superior al Magistraturii a
îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 508/2004 coroborat
cu dispozițiile art. 100, alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul
magistraților în vigoare la acea dată.
- la data promovării, legea nu condiționa
numirea de promovarea unui examen sau interviu.
- în perioada în care și-a desfășurat
activitatea la D.I.I.C.O.T., Serviciul Central, a îndeplinit acte procesuale și
procedurale ce intrau în competența acestei structuri, beneficiind în fapt și
în drept de statutul și remunerația unui procuror din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- potrivit dispozițiilor Legii nr. 304/2004,
republicată, la data încetării activității în cadrul D.I.I.C.O.T., procurorul
revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să
funcționeze potrivit legii, însă nu se precizează că procurorul ar pierde un
drept câștigat, respectiv gradul profesional corespunzător Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, structură din cadrul căreia face
parte D.I.I.C.O.T
Recurentul invocă și practica recentă a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, indicând mai multe decizii pronunțate de
Instanța supremă prin care unor procurori li s-a recunoscut gradul profesional
de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Intimatul Consiliul Superior al
Magistraturii a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca
nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii nr. 650 din 3
iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, invocând
următoarele argumente.
- recurentul a fost numit la D.I.I.C.O.T.,
Structura Centrală, prin Ordinul nr. 2227 din 3 noiembrie 2005 al Procurorului
General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar
este necesar a se face distincție între „numirea” procurorilor la D.I.I.C.O.T.
și „promovarea”acestora la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, instituții pentru care legea prevede condiții și proceduri diferite.
-
deși funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, D.I.I.C.O.T. este o structură distinctă, deoarece are personalitate
juridică proprie, cu atribuții, competență, organizare și salarizare stabilite
prin lege specială;
-
promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție și, deci, dobândirea gradului profesional corespunzător acestei
structuri se poate face numai în condițiile prevăzute de art. 43 și art. 44 din
Legea nr. 304/2004, republicată;
-
așa fiind, numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. nu echivalează cu promovarea
acestora la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acest
lucru realizându-se doar conform dispozițiilor menționate din Legea nr. 304/2004,
republicată, care sunt aplicabile în temeiul art. 26 din Legea nr. 508/2004;
-
dispozițiile legale referitoare la numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. sunt
norme de excepție, supuse unei interpretări restrictive;
-
procurorii numiți la D.I.I.C.O.T. revin la încetarea activității la Parchetul de la care provin, iar nu la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
-
faptul că sunt salarizați pe perioada îndeplinirii funcției la D.I.I.C.O.T.
corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție nu le conferă de drept și gradul profesional corespunzător acestui
Parchet.
Cu
privire la practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, invocată de recurent, intimatul susține că deciziile
respective au fost pronunțate în soluționarea unor recursuri, și nu a unui
recurs în interesul legii, astfel că neconstituind o dezlegare la o problemă de
drept supusă judecății, nu au caracter obligatoriu în cauze similare supuse
judecății.
În
ședința publică din 11 februarie 2009, intimatul Consiliul Superior al
Magistraturii a precizat că recurentul și-a dat demisia din funcția de procuror
la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a depus în acest sens
Decretul pentru eliberarea din funcție emis de Președintele României.
A
precizat de asemenea că în aceste condiții, este lipsit de interes recursul
formulat de acesta.
Instanța
analizând conținutul Decretului pentru eliberarea din funcție a unui procuror emis
la 18 noiembrie 2008, rezultă că într-adevăr recurentul
N.C.C. și-a dat demisia din funcția
de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchet la care
revenise după încetarea activității în cadrul D.I.I.C.O.T., Structura Centrală.
Cum recurentul
nu mai are în prezent calitatea de procuror, recursul promovat de acesta
împotriva Hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii prin care solicita a i se recunoaște gradul profesional
corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, este
lipsit de interes.
Dreptul pretins
nemaifiind un drept actual, nici interesul de a acționa al recurentului numai
este unul actual.
De altfel,
plenul Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație
și Justiție, în ședința din 9 septembrie 2009 a statuat în același sens și
anume că sunt îndreptățiți să li se recunoască gradul profesional corespunzător
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numai procurorii
numiți de D.N.A. și D.I.I.C.O.T. care au părăsit aceste structuri specializate,
dar care în prezent ocupă funcția de procuror sau judecător.
Pentru toate aceste considerente,
constatând întemeiată excepția lipsei de interes invocată, în temeiul art. 312 C.
proc. civ. recursul va fi respins ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de N.C.C. împotriva Hotărârii nr. 650 din 3
iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca lipsit de
interes.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18
februarie 2009.