Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.06.2009
respins

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2049/2009

HOTĂRÂRE
25.06.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2049/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 1348 din 10 aprilie 2007 a Tribunalului Dolj, secția comercială, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei SC C. SA Almăj, prin lichidatorul său judiciar SC N.I. SRL Craiova, astfel cum a fost precizată la 16 octombrie 2006, precum și cererea de intervenție accesorie formulată de SC R.J.I. București SA și SC R.J.I. R.J.A.G., pârâta SC M.I. SRL Almăj fiind obligată să restituie reclamantului mai multe bunuri mobile aflate în depozit voluntar și gratuit în posesia ei sau contravaloarea lor în sumă de 321.584,41 lei. Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea reconvențională prin care pârâta solicitase cu titlu de despăgubiri cheltuielile efectuate cu depozitarea, instanța reținând că depozitul a fost cu titlu gratuit.

Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 296 din 6 decembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, soluția de fond fiind schimbată în parte în sensul că pârâta a fost obligată să restituie numai o parte dintre bunurile dispuse a fi restituite la fond, respectiv bunuri în valoare de 314.480,55 lei. Instanța de apel a reținut că la 26 noiembrie 2004, administratorul judiciar al reclamantei a realizat inventarierea bunurilor acesteia, urmare deschiderii procedurii reorganizării judiciare SC C. SA Almăj, bunurile fiind lăsate în custodia celor la care se aflau. La 8 septembrie 2005 a fost numit lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. SA, care, în vederea valorificării bunurilor acesteia, a solicitat restituirea bunurilor de la depozitari, deci și de la pârâtă.

Ori, în apel, s-a dovedit că nu toate bunurile pretinse de reclamantă fuseseră predate pârâtei, respectiv cele din Anexa I a procesului verbal, pozițiile 1-11 Birou informatică și pozițiile 1-30 de la Sectorul administrativ și PSI, poziții nesemnate de pârâtă. În consecință, în apel a fost înlăturată predarea bunurilor menționate la respectivele poziții, modificându-se corespunzător și echivalentul obligației alternative, respectiv plata contravalorii în sumă de 314.480,55 lei. Referitor la soluționarea cererii reconvenționale, instanța de apel a reținut că a fost corect soluționată, fiind respectate dispozițiile art. 1593 C. civ. și art.1600 C. civ., pârâta apelantă nefăcând dovada că energia electrică facturată ei de furnizor pentru perioada noiembrie 2004 - iulie 2005 s-a consumat pentru executarea depozitului bunurilor încredințate de reclamantă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC M.I. SRL solicitând modificarea ei pentru nelegalitate, precum și suspendarea executării deciziei recurate până la soluționarea recursului. În motivarea recursului, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta critică obligarea sa la restituirea bunurilor către reclamantă deoarece respectivele bunuri au fost restituite prin procesele verbale din 27 iunie 2005, 28 iulie 2005, 21 iulie 2005, 22 iulie 2005, 2 august 2005, 3 august 2005 și 26 iulie 2005, procese-verbale aflate în dosarul cauzei, dar ignorate de instanță. De asemenea, instalația de irigat pentru 43 ha nici nu i-a fost predată în totalitate, iar ceea ce i s-a predat era în stare avansată de degradare.

În final, recurenta critică respingerea cererii sale reconvenționale și aprecierea depozitului ca fiind gratuit, dispozițiile art. 1593 și art. 1600 C. civ. fiind greșit interpretate și aplicate. Cât privește suspendarea executării deciziei recurate recurenta a arătat că din moment ce bunurile s-au predat în natură, executarea contravalorii bunurilor ar fi nejustificată și ar prejudicia grav patrimoniul său. La termenul din 29 februarie 2008 Curtea a respins cererea de suspendare întrucât recurenta nu a achitat cauțiunea stabilită în sarcina ei. Intimatele interveniente au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

De asemenea, la cererea părților s-au acordat mai multe termene în vederea rezolvării amiabile a litigiului, făcându-se dovada acestor negocieri prin procesul-verbal din 8 aprilie 2009 (fila 79 recurs) și 17 iunie 2009 (fila 31 recurs), iar la termenul de astăzi recurenta a arătat că recursul său a rămas fără obiect întrucât deja părțile au convenit predarea bunurilor. Având în vedere negocierile părților derulate pe perioada recursului având ca obiect predarea bunurilor, contestate prin recurs a fi în posesia ei de către recurentă, precum și termenul de 26 iunie 2009 stabilit de părți pentru predare la data de 17 iunie 2009, conform procesului-verbal depus la dosar (fila 31 recurs), aspecte confirmate astăzi de însăși recurentă, Curtea apreciază că recursul formulat este rămas fără obiect, așa încât urmează a fi respins.

MOTIVE

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC M.I. SRL Almaj împotriva deciziei nr. 296 din 6 decembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca rămas fără obiect. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 25 iunie 2009.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86879)
t, pentru considerentele care urmează, că acesta este fondat, situație în care a constatat și că, în raport de prevederile art. 4 pct.1 coroborate cu art. 299 alin. (2) C. proc. civ., soluționarea căii de atac a recursului în litigiul de fa
ÎCCJ 2013-10-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4585/2013
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția civilă, la data de 26 iunie 2009 sub nr. 8575/63/2009, reclamanta V.M. a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA, pentru ca prin
ÎCCJ 2010-01-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 372/2010
a Tribunalului Dolj, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamantul B.C., reținând, în esență, că pârâta SC A. România S.A. nu este unitate deținătoare, astfel că cererea de restituire în natură adresată acesteia este nefondată.
ÎCCJ 2009-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 365/2009
de restituit în natură. Dispoziția primarului a fost emisă cu avizul favorabil al D.G.F.P. a Județului Dolj. Necontestat, Prefectura Județului Dolj a transmis dosarul de despăgubire al intimatului-reclamant încă din cursul anului 2005, după
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1876/2011
. 552 din 8 octombrie 2004 și că această dispoziție nu soluționează decât parțial notificările reclamantei. Reclamanta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Examinând criticile formulate prin intermed
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă