ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 112/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prima instanță

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, sub nr. 560

din 39 din 15 aprilie 2009, reclamantul C.B. în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.

cu sediul în București, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se

dispună:

- numirea sa pe un

post imediat inferior în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999, art. 99

alin. (7) ca urmare a eliberării din funcția de director executiv adjunct,

eliberare făcută în baza art. 99, alin. (1) lit. d), precum și plata tuturor drepturilor

salariale indexate, majorate și calculate precum și a celorlalte drepturi de

care a fost privat începând cu data de 5 martie 3009.

-

anularea Ordinului A.N.A.F. nr. 66 din 22 ianuarie 2009 și implicit

reintegrarea

pe

funcția publică de director executiv adjunct, precum și acordarea unei

despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate și cu

celelalte drepturi de care ar fi beneficiat conform Legii nr. 188/1999, a H.G. nr.

154/1997.

î

n motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că destituirea sa din funcția de director executiv adjunct

pentru motivul că a obținut calificativul „nesatisfăcător", este nelegală

și a criticat pe larg modul cum i s-a acordat calificativul nesatisfăcător. A

arătat reclamantul că evaluarea sa, s-a efectuat cu încălcarea legii, ceea ce

atrage după sine anularea Ordinului A.N.A.F. nr. 66 din 22 ianuarie 2009.

A arătat reclamantul

că a solicitat numirea pe un post imediat inferior ca urmare a eliberării din

funcția de director executiv adjunct, dar nu a primit nici un răspuns la

cererea sa.

Pârâta, prin

întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că eliberarea

reclamantului din funcția publică s-a dispus pentru incompetență profesională,

în situația obținerii calificativului „nesatisfăcător" la evaluarea

performanțelor profesionale individuale, astfel cum prevăd dispozițiile art. 99

lit. d) din Legea nr. 188/1999.

A precizat pârâta că

în cazul eliberării din funcție în conformitate cu art. 99 alin. (1) lit. d) nu

sunt aplicabile prevederile art. 99 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 188/1999

care reglementează situațiile în care funcționarului public îi încetează

raportul de muncă din motive neimputabile lui, iar reclamantul a fost eliberat

din funcție datorită motivului imputabil acestuia și anume obținerea

calificativului „nesatisfăcător", situație în care nu mai are obligația de

a-l numi pe reclamant pe un post imediat inferior.

În ceea ce privește

capătul doi din acțiune, pârâta a arătat că atâta vreme cât reclamantul a

obținut calificativul „nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor

individuale profesionale pentru perioada 1 decembrie 2006 - 1 decembrie 2007,

Ordinul nr. 66 din 22 ianuarie 2000 este legal. A arătat pârâta că pe rolul

Curții de Apel Suceava se află înregistrat Dosarul nr. 627/39/2008 care are ca

obiect contestația reclamantului privind calificativul pe anul 2007 și implicit

refacerea raportului de evaluare și stabilirea noului calificativ, motiv pentru

care nu este cazul ca în dosarul de fată să se analizeze calificativul obținut

de reclamant.

Prin sentința nr. 123

din 12 iunie 2009 Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de

reclamantul C.

b.

în

contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a fost eliberat din

funcție ca urmare a unui motiv imputabil și anume obținerea calificativului

„nesatisfăcător” la evaluarea performanțelor individuale profesionale pentru

perioada 1 decembrie 2006 - 1 decembrie 2007, context în care cererea acestuia

de a fi numit pe un post imediat inferior este nefondată.

Cât privește cel

de-al doilea punct din petitul acțiunii și anume al anulării Ordinului A.N.A.F.

nr. 66 din 22 ianuarie 2009, instanța l-a respins pentru că reclamantul nu a

învestit instanța și cu anularea calificativului obținut de reclamant pe anul

2007 de „nesatisfăcător”, astfel că din acest punct de vedere ordinul emis este

temeinic și legal.

Mai mult, Curtea de

Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința nr. 110 din 22 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 627/39/2008 a

respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamant pentru anularea calificativului

pe anul 2007.

Instanța de recurs

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul.

În motivele de recurs

a susținut că potrivit art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 republicată,

funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții

publice vacante la nivel inferior și că atât decizia emisă de A.N.A.F. cât și

soluția pronunțată de Curtea de Apel au nesocotit aceste prevederi legale.

În ceea ce privește

calificativul „nesatisfăcător”, recurentul a susținut nelegalitatea acestuia,

explicând motivele pentru care îl consideră nelegal, precum și erorile de

punctaj.

A arătat că ordinul

de eliberare din funcție este nelegal, întrucât nu a avut loc cercetarea

administrativă, potrivit art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.

Examinând motivele de

recurs, legislația aplicabilă și situația de fapt existentă în cauză, Înalta

Curte reține:

Legislația

aplicabilă:

Legea nr. 188/1999

republicată, art. 99 alin. (1):

(1)

Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune

eliberarea din funcția publică prin act

administrativ, care se comunică funcționarului public în

termen de 5

zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:

- alin. (1) lit. d):

pentru incompetența profesională, în cazul obținerii

calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor

profesionale individuale;

- alin. (2):

Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c),

e) și g) reprezintă motive neimputabile

funcționarilor publici.

- alin. (7):

Funcționarul public de conducere are prioritate

la ocuparea unei funcții publice vacante

la nivel inferior.

Analiza prevederilor

legale cu incidența în cauza prezentă relevă că funcționarul public se

eliberează din funcție în cazul obținerii calificativului „nesatisfăcător” la

evaluarea performanțelor profesionale individuale.

Referitor la legalitatea

Ordinului nr. 66/2009

În speță, Ordinul nr.

66 din 22 ianuarie 1999, A.N.A.F. a dispus eliberarea din funcție a reclamantului

- recurent C.B. director executiv adjunct - Activitatea de Inspecție Fiscală din

cadrul D.G.F.P. Suceava, ca urmare a obținerii calificativului „nesatisfăcător”

la evaluarea performanțelor profesionale pe anul 2007.

Temeiul de drept al

măsurii dispuse fiind art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999

republicată.

Reclamantul susține

că se impunea ca în aplicarea prevederilor art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999

republicată, să fie numit pe o funcție publică vacantă la nivel inferior.

Înalta Curte arată că

potrivit art. 99 din Legea nr. 188/1999 republicată, cazurile de eliberare din

funcție sunt determinate de motive neimputabile și motive imputabile

funcționarului public.

Motivele neimputabile

sunt expres și limitativ indicate în cuprinsul art. 99 alin. (2) din Legea nr. 188/1999,

republicată.

Prin interpretarea

logică a textului se constată că motivele necuprinse în art. 99 alin. (2) din

Legea nr. 188/1999 fac parte din categoria motivelor imputabile funcționarilor

publici.

Cazul incompetenței

profesionale ca urmare a obținerii calificativului „nesatisfăcător” nu este

reglementat de legiuitor în categoria motivelor neimputabile și în consecință

acesta se circumscrie sferei motivelor imputabile.

Funcționarii publici

eliberați din funcție pentru motive neimputabile au dreptul de a li se pune la

dispoziție un post vacant corespunzător, așa cum rezultă din prevederile art. 99

alin. (5) și (6) din Legea nr. 188/1999.

Întrucât recurentul -

reclamant a fost eliberat din funcție pentru un motiv imputabil, aceasta nu

poate pretinde beneficiul art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, care se

referă la funcționarii publici de conducere al căror raport de funcție a

încetat din motive neimputabile, soluție ce rezultă din interpretarea textului art.

99 din Legea nr. 188/1999.

Practica judiciară

depusă în susținerea motivelor de recurs este nerelevantă, întrucât se referă

la o altă situație juridică, fără să se fi invocat și analizat existența unui

motiv imputabil.

Referitor la

criticile privind acordarea calificatului „nesatisfăcător”.

Recurentul -

reclamant a formulat acțiune având ca obiect anularea calificativului acordat pentru

anul 2007, care a format obiectul Dosarului nr. 627/39/2008 al Curții de Apel

Suceava.

Prin sentința nr. 110

din 22 mai 2009, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4833 din 4 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a respins acțiunea reclamantului C.B., stabilindu-se

astfel, irevocabil, legalitatea calificativului acordat de angajator.

Referitor la

neefectuarea cercetării administrative.

Potrivit art. 78 alin.

(3) din Legea nr. 188/1999 efectuarea cercetării administrative constituie o

condiție de legalitate în cazul destituirii din funcția publică, aplicată ca

sancțiune disciplinară, reglementată de art. 77 alin. (3) lit. e) din această

lege.

În cauza de față s-a

dispus eliberarea din funcție publică pentru incompetență profesională și nu

destituirea din funcția publică, astfel încât nu sunt incidente prevederile art.

78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind cercetarea administrativă.

Având în vedere

motivele expuse în prezenta decizie, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul

reclamantului se va respinge, sentința primei instanțe fiind legală și

temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.B. împotriva sentinței civile nr. 123 din 12 iunie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 15 ianuarie 2010.