ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 112/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prima instanță Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, sub nr. 560 din 39 din 15 aprilie 2009, reclamantul C.B. în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. cu sediul în București, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - numirea sa pe un post imediat inferior în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999, art. 99 alin. (7) ca urmare a eliberării din funcția de director executiv adjunct, eliberare făcută în baza art. 99, alin. (1) lit. d), precum și plata tuturor drepturilor salariale indexate, majorate și calculate precum și a celorlalte drepturi de care a fost privat începând cu data de 5 martie 3009. - anularea Ordinului A.N.A.F.

nr. 66 din 22 ianuarie 2009 și implicit reintegrarea pe funcția publică de director executiv adjunct, precum și acordarea unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat conform Legii nr. 188/1999, a H.G. nr. 154/1997. î n motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că destituirea sa din funcția de director executiv adjunct pentru motivul că a obținut calificativul „nesatisfăcător", este nelegală și a criticat pe larg modul cum i s-a acordat calificativul nesatisfăcător. A arătat reclamantul că evaluarea sa, s-a efectuat cu încălcarea legii, ceea ce atrage după sine anularea Ordinului A.N.A.F. nr. 66 din 22 ianuarie 2009. A arătat reclamantul că a solicitat numirea pe un post imediat inferior ca urmare a eliberării din funcția de director executiv adjunct, dar nu a primit nici un răspuns la cererea sa.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că eliberarea reclamantului din funcția publică s-a dispus pentru incompetență profesională, în situația obținerii calificativului „nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor profesionale individuale, astfel cum prevăd dispozițiile art. 99 lit. d) din Legea nr. 188/1999. A precizat pârâta că în cazul eliberării din funcție în conformitate cu art. 99 alin. (1) lit. d) nu sunt aplicabile prevederile art. 99 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 188/1999 care reglementează situațiile în care funcționarului public îi încetează raportul de muncă din motive neimputabile lui, iar reclamantul a fost eliberat din funcție datorită motivului imputabil acestuia și anume obținerea calificativului „nesatisfăcător", situație în care nu mai are obligația de a-l numi pe reclamant pe un post imediat inferior.

În ceea ce privește capătul doi din acțiune, pârâta a arătat că atâta vreme cât reclamantul a obținut calificativul „nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor individuale profesionale pentru perioada 1 decembrie 2006 - 1 decembrie 2007, Ordinul nr. 66 din 22 ianuarie 2000 este legal. A arătat pârâta că pe rolul Curții de Apel Suceava se află înregistrat Dosarul nr. 627/39/2008 care are ca obiect contestația reclamantului privind calificativul pe anul 2007 și implicit refacerea raportului de evaluare și stabilirea noului calificativ, motiv pentru care nu este cazul ca în dosarul de fată să se analizeze calificativul obținut de reclamant. Prin sentința nr. 123 din 12 iunie 2009 Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul C. b. în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a fost eliberat din funcție ca urmare a unui motiv imputabil și anume obținerea calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea performanțelor individuale profesionale pentru perioada 1 decembrie 2006 - 1 decembrie 2007, context în care cererea acestuia de a fi numit pe un post imediat inferior este nefondată. Cât privește cel de-al doilea punct din petitul acțiunii și anume al anulării Ordinului A.N.A.F. nr. 66 din 22 ianuarie 2009, instanța l-a respins pentru că reclamantul nu a învestit instanța și cu anularea calificativului obținut de reclamant pe anul 2007 de „nesatisfăcător”, astfel că din acest punct de vedere ordinul emis este temeinic și legal.

Mai mult, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 110 din 22 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 627/39/2008 a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamant pentru anularea calificativului pe anul 2007. Instanța de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul. În motivele de recurs a susținut că potrivit art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 republicată, funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante la nivel inferior și că atât decizia emisă de A.N.A.F. cât și soluția pronunțată de Curtea de Apel au nesocotit aceste prevederi legale. În ceea ce privește calificativul „nesatisfăcător”, recurentul a susținut nelegalitatea acestuia, explicând motivele pentru care îl consideră nelegal, precum și erorile de punctaj.

A arătat că ordinul de eliberare din funcție este nelegal, întrucât nu a avut loc cercetarea administrativă, potrivit art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999. Examinând motivele de recurs, legislația aplicabilă și situația de fapt existentă în cauză, Înalta Curte reține: Legislația aplicabilă: Legea nr. 188/1999 republicată, art. 99 alin. (1): (1) Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri: - alin. (1) lit. d): pentru incompetența profesională, în cazul obținerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor profesionale individuale; - alin. (2): Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), e) și g) reprezintă motive neimputabile funcționarilor publici.

- alin. (7): Funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante la nivel inferior. Analiza prevederilor legale cu incidența în cauza prezentă relevă că funcționarul public se eliberează din funcție în cazul obținerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea performanțelor profesionale individuale. Referitor la legalitatea Ordinului nr. 66/2009 În speță, Ordinul nr. 66 din 22 ianuarie 1999, A.N.A.F. a dispus eliberarea din funcție a reclamantului - recurent C.B. director executiv adjunct - Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul D.G.F.P. Suceava, ca urmare a obținerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea performanțelor profesionale pe anul 2007. Temeiul de drept al măsurii dispuse fiind art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 republicată.

Reclamantul susține că se impunea ca în aplicarea prevederilor art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 republicată, să fie numit pe o funcție publică vacantă la nivel inferior. Înalta Curte arată că potrivit art. 99 din Legea nr. 188/1999 republicată, cazurile de eliberare din funcție sunt determinate de motive neimputabile și motive imputabile funcționarului public. Motivele neimputabile sunt expres și limitativ indicate în cuprinsul art. 99 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată. Prin interpretarea logică a textului se constată că motivele necuprinse în art. 99 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 fac parte din categoria motivelor imputabile funcționarilor publici. Cazul incompetenței profesionale ca urmare a obținerii calificativului „nesatisfăcător” nu este reglementat de legiuitor în categoria motivelor neimputabile și în consecință acesta se circumscrie sferei motivelor imputabile.

Funcționarii publici eliberați din funcție pentru motive neimputabile au dreptul de a li se pune la dispoziție un post vacant corespunzător, așa cum rezultă din prevederile art. 99 alin. (5) și (6) din Legea nr. 188/1999. Întrucât recurentul - reclamant a fost eliberat din funcție pentru un motiv imputabil, aceasta nu poate pretinde beneficiul art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, care se referă la funcționarii publici de conducere al căror raport de funcție a încetat din motive neimputabile, soluție ce rezultă din interpretarea textului art. 99 din Legea nr. 188/1999. Practica judiciară depusă în susținerea motivelor de recurs este nerelevantă, întrucât se referă la o altă situație juridică, fără să se fi invocat și analizat existența unui motiv imputabil.

Referitor la criticile privind acordarea calificatului „nesatisfăcător”. Recurentul - reclamant a formulat acțiune având ca obiect anularea calificativului acordat pentru anul 2007, care a format obiectul Dosarului nr. 627/39/2008 al Curții de Apel Suceava. Prin sentința nr. 110 din 22 mai 2009, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4833 din 4 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a respins acțiunea reclamantului C.B., stabilindu-se astfel, irevocabil, legalitatea calificativului acordat de angajator. Referitor la neefectuarea cercetării administrative. Potrivit art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 efectuarea cercetării administrative constituie o condiție de legalitate în cazul destituirii din funcția publică, aplicată ca sancțiune disciplinară, reglementată de art. 77 alin. (3) lit. e) din această lege.

În cauza de față s-a dispus eliberarea din funcție publică pentru incompetență profesională și nu destituirea din funcția publică, astfel încât nu sunt incidente prevederile art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind cercetarea administrativă. Având în vedere motivele expuse în prezenta decizie, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul reclamantului se va respinge, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.B. împotriva sentinței civile nr. 123 din 12 iunie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2010.