ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 583/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 583/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 28
martie 2011 pe rolul Tribunalului Botoșani, secția comercială și de contencios
administrativ, Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani a
solicitat, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 19 alin. (2
1
)
din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, desemnarea în Dosarul nr.
7691/40/F/2010 în calitate de administrator judiciar a P.I.P. IPURL București
în locul administratorului judiciar provizoriu desemnat de judecătorul sindic.
Primăria Comunei
Mihai Eminescu, prin Primar, SC C. SA Botoșani, Direcția de Sănătate Publică
Botoșani, SC M. SRL, A.N.A.R., A.A. Siret și Consiliul Județean Botoșani, prin
Președinte, au formulat la data de 4 aprilie 2011, 5 aprilie 2011, 5 aprilie
2011, 8 aprilie 2011, 5 aprilie 2011 și, respectiv, 6 aprilie 2011, în
conformitate cu prevederile art. 19 (3) din Legea nr. 85/2006, contestație
împotriva Deciziei nr. 2 din 29 martie 2011 și a tuturor actelor subscvente
emise de Direcția Generale a Finanțelor Publice Județeană Botoșani de desemnare
a P.I.P. IPURL în calitate de administrator judiciar, solicitând anularea
acestora pentru nelegalitate și netemeinicie și menținerea actului
lichidatorului judiciar desemnat prin Încheierea nr. 197 din 3 martie 2011.
Au invocat, totodată,
și excepția de nelegalitate a Deciziei de desemnare a lichidatorului judiciar
al debitoarei SC A.G. SA publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011,
precum și a actelor care au stat la baza emiterii acestei decizii, respectiv Ordinul
Președintelui ANAF nr. 2481 din 9 septembrie 2010 și a deciziei Comisiei de
Selecție din cadrul ANAF constituită conform Ordinului ANAF nr. 1009/2007.
Tribunalul Botoșani a
dispus, prin Încheierea nr. 474 din 14 iunie 2011, sesizarea Curții de Apel Suceava,
secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în vederea
soluționării excepției de nelegalitate invocate.
În susținerea
excepției de nelegalitate invocate, reclamanții au arătat că actele
administrative care au stat la baza emiterii Deciziei de desemnare a
lichidatorului judiciar al debitoarei SC A.G. SA publicată în B.P.I. nr. 3828
din 30 martie 2011 vin în contradicție cu prevederile OPANAF nr. 1009/2007.
De asemenea, au
susținut că P.I.P. IPURL București - reprezentată de N.S. nu avea legitimarea
de a participa la procedura de selecție, întrucât la data de 20 august 2010 -
data stabilită de ANAF drept termen limită pentru depunerea dosarelor de
participare la selecția privind completarea listei practicienilor în insolvență
agreați de ANAF, aceasta nu se afla înscrisă în Tabloul UNPIR, precum și faptul
că procedura de selecție și rezultatele evidențiate în cuprinsul
proceselor-verbale anterior menționate nu au respectat criteriile prevăzute de
art. 2 alin. (2) din Ordinul Președintelui ANAF nr. 1009/2007.
Prin Sentința nr. 160
din 2 mai 2012, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția de nelegalitate a Ordinului
Președintelui ANAF nr. 2481 din 9 septembrie 2010, a deciziei Comisiei de
Selecție din cadrul ANAF constituită conform art. 2 din Ordinul ANAF 1009/2007
din data de 7 martie 2011 și a deciziei D.G.F.P. Botoșani, publicată în B.P.I.
nr. 3828 din 30 martie 2011 invocată de contestatori și, pe cale de consecință,
a constatat nelegalitatea:
- pct. 25 din anexa
nr. 1 a ordinului Președintelui ANAF nr. 2481 din 9 septembrie 2010;
- a procesului-verbal
al Comisiei de selecție a practicienilor în insolvență constituită în cadrul
ANAF din 9 septembrie 2010 - în privința P.I.P. IPURL;
- a procesului-verbal
al Comisiei de selecție a practicienilor în insolvență constituită în cadrul
ANAF din 7 martie 2011, sub aspectul pct. 2 (pentru Dosar nr. 7691/40/2010 al
Tribunalului Botoșani).
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că, la data de 11
august 2010, N.S., în calitate de titular al Cabinetului individual de
insolvență cu același nume, înscris în Tabloul de evidență al membrilor UNPIR -
Subsecțiunea 1B - practicieni definitivi organizați în cabinete individuale, a
solicitat, în temeiul art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 86/2006 privind
organizarea activității practicienilor în insolvență, schimbarea formei de
exercitare a activității din cabinet individual în IPURL, cerere soluționată
prin Decizia Consiliului Național de Conducere al UNPIR nr. 8 din 27 august
2010, care a dispus înscrierea în Tablou a "P.I.P. IPURL".
De asemenea, instanța
de fond a mai reținut că această schimbare a formei de exercitare a profesiei
are natura juridică a unei "mențiuni", concluzie ce rezultă din
coroborarea dispozițiilor art. 22 cu cele ale art. 70 și 71 alin. (2) și (3)
din O.U.G. nr. 86/2006.
Făcând o analiză
comparativă, prima instanță a observat că există identitate între obiectul de
activitate al Cabinetului individual de insolvență și cel al P.I.P. IPURL,
precum și faptul că la data de 20 august 2010 - data stabilită de ANAF pentru
depunerea documentației, erau întocmite actele prevăzute de O.U.G. nr. 86/2006
în vederea schimbării formei de exercitare a profesiei.
În consecință, Curtea
a constatat că susținerile contestatorilor privitoare la nelegalitatea
procedurii de selecție, sub aspectul inexistenței unei legitimări a P.I.P.
IPURL de participare la această procedură, sunt neîntemeiate.
Instanța de fond a
reținut, însă, că sunt întemeiate criticile contestatorilor referitoare la
nelegalitatea procedurii de selecție ca urmare a nerespectării aplicării unor
criterii prevăzute în Ordinul Președintelui ANAF 1009/2007, sub aspectul
acordării punctajului acordat ofertantului P.I.P. IPURL, și a constatat ca
fiind întemeiată excepția de nelegalitate.
Astfel, acordarea
punctajului, respectiv 10 puncte, pentru criteriul de selecție - colaborarea
fără probleme cu organele fiscale - nu este motivată de comisia de selecție,
fiind imprecisă această formulare folosită de ANAF.
În ceea ce privește
Decizia privind desemnarea lichidatorului judiciar al SC A.G. SA de către ANAF,
publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011, Curtea a apreciat că nu poate
face obiectul controlului de legalitate în cadrul prezentei proceduri prevăzute
de art. 4 din Legea nr. 554/2004, verificarea legalității acesteia fiind de
competența judecătorului sindic.
Împotriva acestei
hotărâri, au declarat recurs contestatorii SC C. SA Botoșani, Direcția de
Sănătate Publică Botoșani și SC M. SRL, și intimații Agenția Națională de
Administrare Fiscală București și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Județeană Botoșani, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul declarat de
recurentele-contestatoare SC C. SA, Direcția de Sănătate Publică Botoșani și SC
M. S.R.L se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 C. proc. civ.
invocându-se greșita soluționarea excepției de nelegalitate invocată.
Se critică soluția de
admitere în parte a excepției de nelegalitate, respectiv faptul că instanța de
fond deși a admis excepția de nelegalitate cu privire la o parte din actele
contestate pe calea excepției de nelegalitate nu s-a pronunțat cu privire la
nelegalitatea pct. 1 din Decizia Direcției Generale a Finanțelor Publice a
Județului Botoșani nr. 2 din 29 martie 2011 publicată la data de 30 martie 2011
privind desemnarea P.I.P. IPURL ca administrator judiciar/lichidator al
debitoarei SC A.G. SA Botoșani.
În mod greșit
instanța de fond se apreciază în motivele de recurs nu a contestat și
nelegalitatea pct. 1 din Decizia Direcției Generale a Finanțelor Publice a
Județului Botoșani nr. 2 din 29 martie 2011 prin care a fost desemnat P.I.P.
IPURL ca administrator judiciar/lichidator al debitoarei SC A.G. SA Botoșani în
Dosarul de insolvență nr. 7691/40/2010.
Se arată că instanța
de fond nu a ținut cont de efectele nulității dispozițiilor contestate pe calea
excepției de nelegalitate, dispoziții care determină nelegalitatea pct. 1 din
Decizia nr. 2 din 29 martie 2011.
Se apreciază că
instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată prin interpretarea greșită a
actelor deduse judecății a principiilor și dispozițiilor legale referitoare la
efectele nulității actelor administrative și a normelor legale aplicabile,
respectiv a dispozițiilor Ordinului Președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală nr. 1009/2007.
Se arată că prima
instanță nu s-a pronunțat cu privire la toate aspectele de nelegalitate
invocate cu privire la excepția de nelegalitate invocate, iar pe situația de
drept a apreciat greșit în sensul că P.I.P. IPURL București ce a fost
solicitată în mod nelegal de către Agenția Națională de Administrare Fiscală ca
fiind agreată de organul fiscal este conținutul în drepturi a cabinetului de
insolvență "N.S.".
Se solicită admiterea
recursului modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii în
integralitate a excepției de nelegalitate invocată și cu privire la pct. 1 din
Decizia D.G.F.P Botoșani nr. 2 din 29 martie 2011 și respectiv modificarea
considerentelor sentinței recurate privind situația de fapt.
Recursurile declarate
de recurenții-intimați Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția
Generală a Finanțelor Publice a Județului Botoșani.
Motivele de recurs
invocate conform art. 304
1
C. proc. civ. se încadrează în
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se invocă greșita
aplicare a legii în ceea ce privește soluția de admitere a excepției de
nelegalitate dispusă de instanța de fond cu privire la actele contestate pe
cale acestei proceduri Ordinul ANAF nr. 2481/2010, procesele-verbale ale
Comisei de selecție a practicienilor în insolvență din 9 septembrie 2010 și
respectiv 7 martie 2011.
Se arată că soluția
dispusă de instanța de fond este greșită și nelegală, iar în parte și nemotivată
în ceea ce privește contestarea nelegalității proceselor-verbale ale Comisiei
de Selecție din 9 septembrie 2010 și din 7 martie 2011.
În ceea ce privește
soluția de anulare a OPANAF nr. 2481/2010 pct. 25 se arată că este greșită și
nelegală și se bazează pe o interpretare greșită a dispozițiilor Ordinului nr.
1009/2007 cu privire la efecte a naturii juridice a Ordinului nr. 2481/2010 și
a faptului că acordarea punctajului pentru fiecare din beneficiari se
realizează cu respectarea principiului nediscriminării.
Se arată că în ceea
ce privește constatarea nelegalității proceselor-verbale se critică sentința de
fond pentru nemotivare.
Cu privire la Ordinul
nr. 2481/2010 se arată că acest ordin are caracter subsecvent, efectele sale
nefiind din senin stătătoare, iar legalitatea sa constă în faptul că a fost
emis în baza Ordinului nr. 1009/2007 a cărei legalitate a fost verificată în
cadrul altor dosare de către instanțele de contencios administrativ competente.
Se solicită admiterea
recursurilor și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii excepției
de nelegalitate invocate.
La dosar instanța SC
A.G. SA Botoșani a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea ca
nefondate a recursurilor declarate de ANAF și DGFP Botoșani.
Analizând recursurile
declarate, în raport de motivele invocate conform art. 304
1
C. proc.
civ. Curtea va aprecia pentru următoarele considerentele că recursurile
declarate de ANAF și DGFPJ Botoșani sun fondate, iar recursul declarat de
recurenții-contestatori este nefondat pentru următoarele considerente.
În fapt din actele
dosarului rezultă următoarele:
Prin Încheierea
comercială nr. 236 din 9 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Botoșani, a
fost dispusă deschiderea procedurii generale a insolvenței și au fost stabilite
termenele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenței. Prin această hotărâre a fost desemnat în calitate de administrator
judiciar provizoriu D.C.L.
În urma analizării
tabelului preliminar al creanțelor debitoarei, s-a constatat faptul ca
instituția DGFPJ Botoșani este creditor majoritar, iar, în conformitate cu
prevederile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenței, a procedat la publicarea anunțului privind schimbarea
lichidatorului judiciar numit în cauză, cu cel desemnat în urma selecției
efectuate în baza OPANAF nr. 1009/2007. În urma selecției, a fost desemnat în
calitate de practician în insolvență ce urmează a administra procedura
insolvenței SC A.G. SA, societatea P.I.P.I., cu un onorariu de 0 RON/lună și un
onorariu de succes de 4% din sumele încasate din averea debitoarei SC A.G. SA
Botoșani.
Decizia creditorului
majoritar privind schimbarea administratorului judiciar a fost publicată în
B.P.I. nr. 3828 din 30 martie 2011.
Împotriva acestei
Decizii, creditorii Primăria comunei Mihai Eminescu, SC C. SA Botoșani,
Direcția de Sănătate Publică Botoșani, A.N. Apele Române, Administrația
Bazinală de Apă Șiret, Consiliul Județean Botoșani și SC M. SRI Botoșani, au
formulat contestații în temeiul art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenței.
Intervenient în
interesul contestatorilor a fost și cabinet Individual de Insolvență P.V.
Împotriva acestor
contestații, instituția creditoare a înțeles să formuleze întâmpinare.
Prin Încheierea nr.
474 din 14 iunie 2011, Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios
administrativ, a dispus sesizarea Curții de Apel Suceava, secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării excepției de
nelegalitate invocate.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Tribunalul Botoșani a făcut aplicarea art. 4 (1) din Legea
nr. 554/2004 și a apreciat că soluționarea contestației formulată de recurenții
- contestatori în calitate de creditori, în baza art. 19 alin. (3) din Legea
nr. 85/2006, depinde de soluționarea excepției de nelegalitate invocată și a
dispus sesizarea instanței competente Curtea de Apel Suceava.
În faza judecării
excepției de nelegalitate ANAF a depus concluzii scrise pe excepția de
nelegalitate invocată în sensul respingerii ca inadmisibilă, în principal și ca
nefondată, în subsidiar.
În ședința publică
din 26 septembrie 2011, Curtea de Apel Suceava a pus în discuție excepția de
inadmisibilitate invocată asupra căreia s-a pronunțat implicit prin respingerea
excepției și a încuviințat probele solicitate.
În raport de probele
administrate Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 160 din 2 mai 2012, admite excepția
de nelegalitate a Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 2481 din 9 septembrie
2010, a deciziei Comisiei de Selecție din cadrul A.N.A.F. constituită conform
art. 2 alin. (1) din Ordinul A.N.A.F. nr. 1009/2007 din data de 7 martie 2011
și a Deciziei D.G.F.PJ. Botoșani, publicată în B.P.I. nr. 3828 din 30 martie
2011, formulată de contestatorii Primăria comunei Mihai Eminescu, SC C. SA
Botoșani, Direcția de Sănătate Publică Botoșani, A.N. Apele Române
Administrația Bazinală de Apă Șiret, Consiliul Județean Botoșani, SC M. SRI
Botoșani în contradictoriu cu intimații A.N.A.F București, D.G.F.P.J. Botoșani,
intervenient în interesul contestatorilor fiind Cabinet Individual de
Insolvență P.V. Constată nelegalitatea:
- pct. 25 - din anexa
nr. 1 a O.P.A.N.A.F. nr. 2481/2010;
- a procesului-verbal
al Comisiei de selecție a practicienilor în insolvență constituită în cadrul
A.N.A.F. din 9 septembrie 2010 - în privința "P.I.P. IPURL
București";
- a procesului-verbal
al Comisiei de selecție a practicienilor în insolvență, constituită în cadrul
ANAF - din 7 martie 2011 sub aspectul pct. 2 (pentru Dosar nr. 7691/40/2010
aflat pe rolul Tribunalului Botoșani având ca obiect Legea nr. 85/2006
împotriva SC A.G. SA).
Curtea verificând
soluția recurată conform art. 304
1
C. proc. civ. în raport de
criticile formulate în recursurile declarate de ANAF și DGFP Botoșani apreciază
că sentința recurată de admitere a excepției de nelegalitate pentru o parte din
actele contestate este dată cu aplicarea greșită a legii și cu interpretarea
greșită a admisibilității excepției de nelegalitate, în cauză fiind îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.
Deși prima instanță
nu s-a pronunțat expres asupra excepției inadmisibilității aceasta în mod
greșit a fost admisă pe fond, Curtea apreciind ca în raport de obiect și de
dispozițiile art. 4 (3) din Legea nr. 554/2004 va analiza sentința atacată sub
toate aspectele de nelegalitate, inclusiv sub aspectul admisibilității
excepției de nelegalitate invocată.
Sub acest aspect
prima instanță a apreciat greșit natura juridică a Ordinului nr. 2481 din 9
septembrie 2010 și a proceselor-verbale ale Comisiei de Selecție din 9
septembrie 2010 și din 7 martie 2011 în sensul că aceste acte contestate în
baza art. 19 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 sunt acte administrative în sensul
dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004. Curtea apreciază că în mod
greșit atât instanța de trimitere Tribunalul Botoșani cât și Curtea de Apel
Suceava au apreciat că actele contestate sunt acte administrative emise în
regim de putere publică și pot forma obiectul excepției de nelegalitate în baza
art. 41 (1) din Legea nr. 554/2004.
Curtea apreciază că
actele contestate pe calea excepției de nelegalitate nu sunt acte
administrative în sensul dispozițiilor art. 2 (1) lit. c) din Legea nr.
554/2004 deoarece nu sunt emise în regim de putere publică, ele putând fi
contestate și analizate în calea procedurii speciale reglementată de
dispozițiile art. 19 (5) din Legea nr. 85/2006, procedură care se aplică cu
prioritate față de dispozițiile Legii nr. 554/2004.
Actele contestate,
deși emise de autorități publice nu sunt acte administrative nefiind emise în
regim de putere publică ci sunt acte emise în regim privat, de recurenți în
calitate de creditori în cadrul procedurii legate de insolvența debitoarei SC
A.G. SA
Astfel Ordinul ANAF
nr. 2481 din 9 septembrie 2010 cuprinde doar lista practicienilor în insolvență
agreați de ANAF, lista în care sunt incluse și practicienii în insolvență ce
îndeplinesc criteriile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordinul nr. 1009/2007.
Faptul că a fost emis în baza unui ordin cu caracter normativ nu determină o
natură administrativă a Ordinului nr. 2481/2010 care nu este emis în regim de
putere publică și care creează doar premizele de a se putea participa la selecțiile
efectuate de organul fiscal teritorial fiind o condiție limitorie în cadrul
procedurii de selecție.
Atât acest ordin cât
și procesele-verbale de selecție sunt emise în cadrul unei proceduri speciale
de insolvență în cadrul căreia DGFPJ Botoșani are calitate de creditor și nu
calitatea de autoritate care emite acte administrative în regim de putere
publică ci acte în regim privat care reglementează raporturi juridice între
particulari. Pe cale de consecință Curtea apreciază că actele contestate pe calea
excepției de nelegalitate nu pot forma obiectul dispozițiilor art. 4 (1) din
Legea nr. 554/2004 ci al procedurii speciale din Dosarul de insolvență nr.
7691/40F/2010 al Tribunalului Botoșani al debitoarei SC A.G. S.A Botoșani, în
cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 19 din Legea nr. 85/2006 cu
modificările ulterioare ca normă specială.
În cadrul
contestației speciale formulate, instanța competentă are competența deplină de
a verifica sub toate aspectele legalitatea procedurii insolvenței inclusiv sub
aspectul desemnării lichidatorului judiciar într-un anumit dosar.
Nu sunt acte
administrative de autoritate în sensul dispozițiilor art. 2 (1) lit. c) din
Legea nr. 554/2004 procesele-verbale ale comisiei de Selecție a practicienilor
în insolvență constituită în cadrul ANAF din 9 septembrie 2010 și respectiv 7
martie 2011. Sub acest aspect este întemeiată critica formulată în recursurile
declarate de ANAF și DGFP Botoșani al nemotivării admiterii excepției de
nelegalitate cu privire la aceste acte.
Aceste acte au
caracter premergător emiterii Deciziei nr. 3828 din 30 martie 2011, decizie
care are propria cale de atac conform dispozițiilor art. 19 din Legea nr.
85/2006, care se aplică cu prioritate, decizie care nu a fost emisă în regim de
putere public ci în cadrul unor raporturi private de drept comercial, în
calitatea DGFPJ Botoșani de creditor majoritar al debitorii din Dosar de
insolvență nr. 7691/40/2010 aflat pe rolul Tribunalului Botoșani.
Față de
considerentele expuse mai sus, constând ca întemeiate recursurile declarate de
recurenții-intimați ANAF și DGFPJ Botoșani, Curea va admite recursurile
declarate și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge ca
inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată în Dosarul nr. 7691/F40/2010 al
Tribunalului Botoșani, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 4 (1) din
Legea nr. 554/2004.
Recursul declarat de
recurenții-contestatori este apreciat de Curte ca nefondat pentru următoarele
considerentele:
În cauză nu sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. în
cauză în mod corect instanța de fond nu a făcut aplicarea art. 4 (1) din Legea
nr. 554/2004 în ceea ce privește Decizia nr. 3828 din 30 martie 2011 a DGFPJ
Botoșani. În cauză nu poate fi reținută susținerea privind efectele
nelegalității în concret în recurs. Pe de o parte actele care au fost analizate
greșit de prima instanță prin codul procedurii prevăzut de art. 4 (1) din Legea
nr. 554/2004 nu pot forma obiectul excepției de nelegalitate deoarece nu sunt
acte administrative emise în regim de putere publică, iar pe de altă parte
Decizia nr. 3828 din 30 martie 2011 emisă de DGFPJ Botoșani, în calitate de
creditor majoritar are o existență de sine stătătoare a cărei legalitate este
verificată în dosarul de insolvență al debitoarei SC A.G. SA Botoșani.
În mod corect prima
instanță a apreciat că Decizia nr. 2 din 29 martie 2011 publicată sub nr. 3828
din 30 martie 2011 nu poate face obiectul excepției de nelegalitate nefiind
aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004.
Această decizie poate
fi contestată în dosarul de insolvență al Tribunalului Botoșani nr.
7691/40/2010 în conformitate cu dispozițiile art. 19 (5) din Legea nr. 85/2006.
Față de cele expuse
mai sus, curtea în baza art. 312 (1) C. proc. civ. va respinge recursului
declarat de recurenții-contestatori ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile
declarate de Agenția Națională de Administrare Fiscală București și Direcția
Generală a Finanțelor Publice Județeană Botoșani împotriva Sentinței nr. 160
din 2 mai 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată, în sensul că respinge excepția de nelegalitate, ca inadmisibilă.
Respinge ca nefondat
recursul declarat de recurenții-reclamanți SC C. SA Botoșani, Direcția de
Sănătate Publică Botoșani și SC M. S.R.L declarat împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 februarie 2013.
Procesat de GGC - CL