ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3557/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3557/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 4870 din 20 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva Sentinței civile nr. 1588 din 30 martie 2010 a Curții de Apel București, a casat sentința recurată și a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta V.M.Z. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în mod greșit instanța de fond a stabilit că autoritatea pârâtă nu a făcut dovada întrunirii în speță a elementelor răspunderii materiale, respectiv a faptei ilicite și a vinovăției reclamantei în săvârșirea faptelor calificate de autoritatea de control drept contravenții și sancționate ca atare prin procesele-verbale.
S-a reținut de către instanța de recurs că în cauză nu au fost îndeplinite nici condițiile privind suspendarea actului administrativ. Astfel, reține instanța de recurs, instanța de fond s-a rezumat în a aprecia faptul că suma împrumutată reclamantei este reținută din salariu, ceea ce e de natură să îi reducă veniturile lunare și să îi afecteze situația financiară a familiei, fără însă a oferi elemente care să permită determinarea în concret atât a prejudiciului pe care îl va suferi prin executarea imediată a actului, cât și a caracterului vătămător și irevocabil a prejudiciului produs prin executare. Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 322 pct. 5 și urm. C. proc. civ., recurenta-reclamantă V.M.Z.
a formulat cererea de revizuire de față. Revizuenta a susținut următoarele critici: Revizuenta arată că prin decizia civilă a cărei revizuire se solicită, instanța de recurs a admis recursul, a casat sentința atacată și a respins acțiunea ca neîntemeiată. Pe situația de fapt se arată că nu a fost depus dosarul privind actele care au stat la baza organizării licitației de tipizate și care a făcut obiectul controlului autorității care a aplicat sancțiunile ce au stat la baza emiterii ordinului atacat. Se apreciază de revizuentă că această situație se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., înscrisul invocat fiind nou și a fost reținut de partea potrivnică. Se solicită atașarea Dosarului nr. 9180/2/2009.
La dosar intimatul-pârât a formulat întâmpinare în care solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. Analizând cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., Curtea va aprecia, pentru următoarele considerente, că cererea de revizuire, deși admisibilă, este nefondată, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Decizia nr. 4870 din 20 octombrie 2011 a cărei revizuire se solicită este o hotărâre pronunțată de instanța de recurs care evocă fondul deoarece prin această hotărâre a fost admis recursul declarat de pârâtul-intimat Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și pe fond a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei-revizuente, acțiunea având ca obiect anularea Ordinului nr. 1563 din 16 septembrie 2009, prin care s-a constituit un debit în sumă de 45.000 RON în sarcina sa și a altor persoane nominalizate în Anexă.
Cererea de revizuire este nefondată deoarece în cauză revizuenta nu a depus acte în sensul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., acte hotărâtoare care ar fi determinat o altă soluție decât cea de admitere a recursului dispusă prin Decizia nr. 4870 din 20 octombrie 2011. Actele la care face referire revizuenta, privind dosarul organizării licitației de tipizate, nu au fost depuse la dosar și nu reprezintă acte noi în sensul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., neavând legătură directă cu legalitatea Ordinului nr. 1563 din 16 septembrie 2009. Revizuentei îi incumbă sarcina depunerii actelor și a probării, după caz, a poziției obstrucționiste a părții adverse, care nu i-a permis să intre în posesia înscrisului pe durata soluționării procesului, sau existența unei împrejurări ivite mai presus de voința revizuentei.
În cauză nu există probate aceste aspecte în ceea ce privește depunerea de noi înscrisuri doveditoare de natură a infirma, pe fond, legalitatea și temeinicia Deciziei nr. 4870 din 20 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Față de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 326 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de V.M.Z. împotriva Deciziei nr. 4870 din 20 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2013. Procesat de GGC - AZ
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.