ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1853/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1853/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 357 din 18
februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a V- a comercială, a respins
cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1), (2), (3) și (6) din
Legea nr. 47/1992, a constatat nul recursul declarat de revizuentă SC S.B. SRL
împotriva încheierii din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția
a VI- a comercială, și a respins ca inadmisibil recursul declarat de aceeași
revizuentă împotriva încheierii din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul
București, secția a VI- a comercială.
Pentru a
pronunța această decizie, Curtea de Apel a reținut că, în ce privește
încheierea din 19 mai 2010, aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe
care se întemeiază și nu a fost motivat prin memoriu separat în termenul legal
de declarare a acestuia, iar, în ce privește recursul declarat împotriva
încheierii din 4 iunie 2009, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 34
alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate
ataca numai o dată cu fondul, motiv pentru care se impune respingerea ca
inadmisibil a recursului declarat împotriva unei astfel de încheieri. Sub
aspectul cererii de sesizare a Curții Constituționale, Curtea a apreciat-o ca
neîntemeiată, reținând că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă,
având în vedere lipsa de legătură cu cauza a temeiurilor legale denunțate ca
neconstituționale.
Împotriva
acestei decizii, SC S.B. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea cauzei și
trimiterea cauzei la Curtea Constituțională.
Recursul
declarat de SC S.B. SRL este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit
dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 42/1992, republicată, sesizarea
Curții Constituționale este condiționată de întrunirea cumulativă a
următoarelor cerințe : invocarea excepției în fața instanțelor judecătorești
sau arbitrale a unei norme în vigoare care să aibă legătură cu soluția ce se va
pronunța în cauză, iar norma apreciată ca neconstitutională să nu fi fost
constată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții
Constituționale.
În speță,
prevederile normelor considerate neconstituționale în contextul invocat de
autorul excepției nu au legătură cu soluția ce se va pronunța în cauză în
sensul prevăzut de actul normativ incident în cauză.
De altfel, în
ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din
Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri
(spre exemplu, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în M. Of. al
României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008), statuând, în esență, că aceste
prevederi sunt constituționale, reprezentând norme de procedură pe care
instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este
obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor excepții care,
potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat
de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională.
Această
procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de
neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în
situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale prin
analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1) și (3)
din Legea nr. 47/1992. Instanța de judecată are rol de filtru al excepției de
neconstituționalitate ridicate de părți, având obligația de a le respinge ca
inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerințele legii cum este cazul în
prezenta cauză.
Față de
considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte
va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul SC S.B. SRL București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de reclamantul SC S.B. SRL București împotriva Deciziei nr.
357 din 18 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 20 mai 2010.