ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2739/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2739/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor
din dosar constată următoarele:
Prin împotriva încheierea de
ședință din 16 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială,
s-a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată de
către SC P.P. SA București, cu motivarea că normele a căror
neconstituționalitate a fost invocată nu au legătură cu pricina.
Recursul declarat de către
SC P.P. SA București împotriva încheierii de ședință din data de 16 aprilie 2009
prin care Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin care s-a
respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocata în dosar
de către intimata SC P.P. SA, privește dispozițiile art. 404
1
, 404
2
și 581 C. proc. civ.
Recursul declarat de SC P.P.
SA București critică încheierea pentru nelegalitate, fără a se indica formal
niciunul dintre motivele prevăzute de art. 304 pct. 1 – 9 C. proc. civ., așa
încât Înalta Curte îl încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând decizia prin
prisma criticii formulate, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele
considerente:
Instanța de fond a constatat
în mod legal inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu dispozițiile
art. 10 alin. (2) Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea Curții Constituționale
poate fi făcută în scris și motivat, tocmai pentru a se permite instanței, în
fața căreia este ridicată excepția de neconstituționalitate, să analizeze
respectarea condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din același act
normativ.
În cauza de față, a fost
supusa atenției instanței o excepție de neconstituționalitate privind:
(I) art. 404
1
C.
proc. civ.;
(II) art. 404
2
C.
proc. civ.;
(III) art. 581 C. proc. civ.
Totodată, SC P.P. SA
București a prezentat argumentele sale referitoare la:
a. posibilitatea legală de
invocare a excepției de neconstituționalitate în cauza de față și,
b. îndeplinirea condițiilor
prevăzute de art. 29 Legea nr. 47/1992, creându-se aparența unei cereri
admisibile din punct de vedere al dispozițiilor cuprinse de acest act normativ.
Înalta Curte reține însă că,
în realitate, SC P.P. SA București nu a motivat cererea sa, argumentația supusa
atenției instanței cuprinzând exclusiv: considerații sumare referitoare la o
pretinsă încălcare a normei constituționale, practic un compendiu al
argumentelor ce au mai fost folosite în cazul altor excepții de neconstituționalitate
formulate de alte persoane cu privire la articolele vizate în speța, formulări
precum „derogarea de la principiile fundamentale ale procesului civil”, „încălcarea
regulii rezonabilității”, fără a se prezenta și suportul raționamentului
petentei, temeiurile de fapt și de drept care au condus la concluziile
prezentate în cerere precum și enumerarea unor principii constituționale ce se
susține ca ar fi încălcate, fără a se argumenta în nici un mod includerea
acestora în cererea prezentată instanței (pagina 4 paragraful 6 din Cererea
privind excepția).
Mai mult, însăși SC P.P. SA
București demonstrează faptul că are reprezentarea unor carențe ale cererii
prezentate instanței, menționând lapidar faptul că: „Motivele de neconstituționalitate
vor fi dezvoltate printr-un memoriu în fața Curții Constituționale” (pagina 5
paragraf 5 din excepția prezentata instanței).
Or, cerința art. 10 Legea nr.
47/1992 referitoare la motivarea sesizărilor privind neconstituționalitatea
prezintă următoarea finalitate:
(I) se asigură posibilitatea
instanței în față căreia se invocă excepția, de a analiza condițiile de
admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 29 din același act normativ;
(II) se permite celorlalte părți
implicate în proces să formuleze punctele de vedere cu privire la excepția
invocată;
(III) în funcție de motivele
indicate de către petent, instanța își formulează opinia cu privire la excepție,
opinie ce se inserează în încheierea prin care, daca este cazul, sesizarea este
înaintată Curții Constituționale;
(IV) în funcție de motivele
prezentate de către petent, Curtea Constituționala se pronunță asupra constituționalității
sau neconstituționalității textelor legale vizate.
În atari condiții, SC P.P. SA
București a pierdut din vedere cerința esențială enunțată de art. 10 din același
act normativ, privind motivarea sesizării.
În condițiile în care SC P.P.
SA București nu a prezentat motivele pe care înțelege a-și întemeia sesizarea
de neconstituționalitate, demersul sau fiind profund viciat, cererea petentei
de sesizare a Curții Constituționale a fost respinsă în mod corect de către
instanța ca inadmisibilă.
Mai mult, însuși recursul cu
care SC P.P. SA București a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție nu
este, în realitate, motivat, recurenta prezentând citate ale art. 29 Legea nr. 47/1992
și susținând în mod sumar faptul că sesizarea sa întrunește condițiile prevăzute
de acest text de lege, fără a dezvolta motivele de nelegalitate de încheierii
recurate.
În aceste condiții, rezulta
faptul că sesizarea instanței cu o excepție de neconstituționalitate nu a fost
consecința constatării unor încălcări ale normei constituționale, ci, în
realitate, doar exercitare a unor drepturi procedurale, tocmai în considerarea
efectelor acestui demers asupra litigiului în curs.
Pentru toate aceste
considerente, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat
de pârâta SC P.P. SA București împotriva încheierii din 16 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de
pârâta SC P.P.
SA București împotriva încheierii din 16 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința
publică, astăzi 4 noiembrie 2009.