ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 475/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.R.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.I., anularea Raportului de evaluare din 04 octombrie 2011, emis de pârâtă, și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 5 octombrie 2010, instituția pârâtă i-a comunicat raportul de evaluare contestat, concluziile acestuia fiind în sensul că s-ar afla într-o stare de incompatibilitate începând cu anul 2009, pe motiv că ar deține concomitent funcțiile de Director al D.J.A.

și I.T. din cadrul C.G.G.N.M. și cea de Consilier Local în cadrul Primăriei Sectorului 3 București, fiind încălcate așadar, prevederile art. 88 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003. Reclamantul a susținut că textul de lege invocat anterior nu-i este aplicabil, având în vedere că funcția sa de D.D.J.A. și I.T. nu este în cadrul aparatului propriu al consiliului local, ci în cadrul C.G.G.N.M., instituție publică organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, și care nu se află în raporturi de subordonare față de Consiliul Local Sector 3. Prin sentința civilă nr. 2731 din data de 24 aprilie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul M.R.C.

și, în consecință, a anulat raportul de evaluare din /04 octombrie 2011. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că funcția de director al D.J.A. și I.T. din cadrul C.G.G.N.M., deținută de reclamant, nu este o funcție în cadrul aparatului propriu al consiliului local, nefiind, deci, întrunite condițiile pentru constatarea incompatibilității consilierului local avute în vedere de dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003. A mai reținut că pârâta recunoaște, implicit, că acest articol nu este incident în speță, invocând, în schimb, incompatibilitatea reclamantului raportat la dispozițiile art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, care constituie, însă, un cu totul alt caz de incompatibilitate decât cel constatat prin actul atacat și care nu a făcut obiectul raportului de evaluare.

Împotriva sentinței civile nr. 2731 din data de 24 aprilie 2012 a formulat recurs pârâta A.N.I., solicitând desființarea acesteia și respingerea cererii reclamantului, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304 1 C. proc. civ. Recurenta a argumentat, în esență, că intimatul-reclamant se afla, în mod incontestabil, în stare de incompatibilitate raportat la dispozițiile art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, iar faptul că raportul contestat a reținut incompatibilitatea acestuia raportat la dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din aceeași lege nu constituie cauză de nulitate a actului administrativ, în condițiile în care aspectele de fapt reținute sunt reale. Deși a argumentat faptul că, prin exercitarea simultană a calității de consilier local și a celei de funcționar public, respectiv director al D.J.A.

și I.T. din cadrul C.G.G.N.M., reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând și natura ori înțelesul vădit și neîndoielnic al acestuia și pronunțând o hotărâre cu aplicarea greșită a legii. A mai susținut că raportul respectă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, fiind evidentă și posibilă identificarea stării de incompatibilitate în raport cu partea descriptivă a situației de fapt. A arătat că dreptul intimatului-reclamant la apărare a fost respectat, acesta fiind informat încă de la declanșarea procedurii de evaluare și până Ia emiterea raportului de evaluare în legătură cu starea de incompatibilitate ce i se reține, fiind respectată procedura de comunicare prevăzută de lege, cu posibilitatea acestuia de a-și prezenta punctul de vedere.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente. Obiectul acțiunii introductive de instanță îl constituie anularea raportului de evaluare din 4 octombrie 2011 emis de recurenta-pârâtă A.N.I. Potrivit actului administrativ atacat, intimatul-pârât se află într-o stare de incompatibilitate începând cu anul 2009, fiind încălcate prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003. Raportat la obiectul acțiunii, instanța de fond a avut a analiza legalitatea celor constatate prin raportare la dispozițiile art. 88 lit. c) din Legea nr. 161/2003, reținut drept temei legal al stării de incompatibilitate.

Sub acest aspect, Curtea va constata că în mod legal prima jurisdicție a dispus anularea raportului de evaluare, reținând că în situația intimatului-reclamant nu pot fi reținute dispozițiile art. 88 lit. c) din Legea nr. 161/2003. Astfel, potrivit art. 88 lit. c) din legea menționată, „funcția de consilier local sau de consilier județean, este incompatibilă cu: c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv”. Or, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, funcția de director în cadrul C.G.G.N.M., deținută de intimatul-reclamant, nu este o funcție în cadrul aparatului propriu al consiliului local unde acesta este consilier local, condiție prevăzută de art. 88 lit. c) din Legea nr. 161/2003.

Este evident așadar, că în mod greșit temeiul de drept care a stat la baza emiterii raportului de evaluare a fost reținut în ceea ce-l privește pe recurentul-intimat. În consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.N.I. împotriva sentinței civile nr. 2731 din 24 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2014.