ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1540/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1540/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând asupra
recursului civil de față;
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin dispoziția nr. 331 din 4 iunie 2002,
Primarul comunei Lugașu de Jos, județul Bihor a respins notificarea formulată,
în baza Legii nr. 10/2001, de C.G.D. și C.M.S., vizând restituirea în natură
sau acordarea despăgubirilor pentru imobilele - terenuri și clădiri - din C.F.,
cu motivarea că terenurile fac obiectul legilor fondului funciar iar clădirile
nu sunt în posesia entității investite cu soluționarea cererii de restituire.
La 4 iulie 2002,
persoanele îndreptățite au contestat această dispoziție, solicitând instanței -
în contradictoriu cu Primăria Comunei Lugașu de Jos și Statul Român, prin
Ministerul Finanțelor Publice - să oblige pârâții la acordarea unor despăgubiri
în cuantum de 19.476 euro - echivalentul în lei, la data plății efective -
pentru imobilul ce a aparținut antecesorilor reclamanților, preluat abuziv, în
baza Decretului-lege nr. 83/1949.
După un prim ciclu
procesual, urmare desființării hotărârii dată în primă instanță, de către
Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, și a trimiterii cauzei spre
rejudecare, Tribunalul Bihor, prin sentința civilă nr. 636/ C din 26 septembrie
2007, a admis contestația, astfel cum a fost precizată și anulând dispoziția
atacată, a obligat Primarul comunei Lugașul de Jos la emiterea unei noi
dispoziții prin care să restituie în natură reclamanților imobilele cuprinse în
C.F., Lugașu de Jos, conform dispozitivului.
Tot astfel, a
constatat că reclamanții și intervenienții au calitatea de persoane
îndreptățite la acordarea de despăgubiri, și pentru alte imobile - a se vedea
dispozitivul - dispunându-se în acest sens, sesizarea Comisiei Centrale pentru
Stabilirea Despăgubirilor.
A admis totodată,
cererea de intervenție formulată de Popa Cristina, prin mandatar C.I. și B.G.
și a dispus anularea dispoziției nr. 36 din 6 august 2001, emisă de Primarul
comunei Lungașul de Jos, drepturile intervenienților urmând a fi cuprinse în
dispoziția ce urmează a se emite de către pârât.
A respins acțiunea
față de pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Prefectura
Județului Bihor, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Prin decizia nr. 73/ A
din 22 aprilie 2008, Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, a respins
apelul reclamanților și admițând apelul Primarului comunei Lugașu de Jos, a
schimbat în parte sentința, în sensul că a înlăturat obligația acestui pârât de
a emite o nouă dispoziție de restituire în natură cu privire la cota de
1100/1207 părți din parcela cu nr. top. 1/11, respectiv suprafața de 6142 m.p.
înscrisă în C.F. Lugașu de Jos, pentru acest teren urmând a se constata
îndreptățirea reclamanților și intervenienților la acordarea de despăgubiri.
A dispus îndreptarea
erorilor materiale strecurate în dispozitivul hotărârii, menținând restul
dispozițiilor sentinței.
Împotriva acestei
decizii, au declarat recurs în termen legal, reclamanții C.M.S.S. și C.G.D.
care, invocând temeiurile prevăzute de art. 304 pct. 2, 7 și 9 C. proc. civ.,
susțin în esență că hotărârea din apel s-a dat de către alți judecători decât
cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii iar cererea de
intervenție, este de fapt o plângere împotriva dispoziției, formulată cu
încălcarea termenului de 30 de zile, defipt prin lege, situație în care
intervenienta, deși nu a formulat nici o notificare în baza Legii nr. 10/2001,
a fost practic repusă în termenul de a contesta dispoziția nr. 36/2001, emisă
de către Primarul comunei Lugașul de Jos.
Recursul formulat de
către reclamanți urmează a se admite, însă în considerarea argumentelor ce
succed.
Urmare precizărilor
formulate de către reclamanți (fila 108 - Dosarul nr. 6727/2003 al Tribunalului
Bihor) prin încheierea din 28 februarie 2006, prima instanță a dispus
introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților L.Ș., B.T., B.L., C.F.,
B.I.V., B.M., H.L., T.R., T.A. și SC R.A. SRL.
Ca urmare, toate
hotărârile date în prezenta cauză, în ambele cicluri procesuale, s-au pronunțat
în contradictoriu și cu acești pârâți.
Or, din lucrările
dosarului rezultă că, pârâții B.T. și B.L., erau decedați anterior introducerii
lor în cauză, în această calitate și respectiv pronunțării primei hotărâri în fond,
de către Tribunalul Bihor, secția civilă (sentința nr. 6460 din 10 octombrie
2006).
Astfel, decesul lui B.T.
a fost înregistrat de către Primăria Oradea la 2 aprilie 1996, iar decesul lui
B.L. la 6 august 2004 (a se vedea f. 64 și 89 - Dosar nr. 1921/111/2007 al
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală).
Ca atare, hotărârile
date în cauză au fost pronunțate în contradictoriu cu persoane lipsite de
capacitatea de folosință în înțelesul dat acestei sintagme prin dispozițiile art.
5 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954.
Capacitatea procesuală
de folosință, ca aptitudine a unei persoane de a avea drepturi și obligații
procesuale, se dobândește odată cu nașterea și încetează la moartea acesteia
sau la data morții stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
În procesul civil,
poate fi parte doar persoana capabilă de a avea drepturi și obligații
procesuale, adică numai cea care se bucură de capacitate procesuală de
folosință.
Cum, din actele
dosarului rezultă că moștenitorul celor doi pârâți este B.T.jr. (a se vedea f.
42, 64 și 66 dosar recurs) urmează ca acesta să fie citat, pentru a fi introdus
în cauză, în vederea respectării principiilor contradictorialității și
dreptului la apărare, ca elemente esențiale ale activității judiciare.
Așa fiind, în
considerarea celor ce preced, recursul urmează a se admite, cu consecința
casării ambelor hotărâri și a trimiterii cauzei spre rejudecare, primei
instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de reclamanții C.M.S.S. și C.G. împotriva deciziei nr. 73 din 22
aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția civilă.
Casează decizia
atacată, precum și sentința civilă nr. 636/ C din 26 septembrie 2007 a
Tribunalului Bihor și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 martie 2010.