ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5312/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5312/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 4 din 22 iunie 2011
pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte
de muncă și asigurări sociale, s-a respins cererea de ordonanță președințială
formulată de SC O.P. SA, având ca obiect suspendarea provizorie a executării
Deciziei civile nr. 794 din 3 februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel
Craiova, în Dosar nr. 2523/95/2009.
Pentru a pronunța
această încheiere, instanța a reținut următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 794
din 03 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în Dosarul nr. 2523/95/2009
a fost admis recursul declarat de reclamant M.V. împotriva Sentinței civile nr.
3152 din 30 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr.
2523/95/2009, în contradictoriu cu intimata SC P. SA, a fost modificată
sentința în sensul că a fost admisă acțiunea în parte, a fost obligată pârâta
către reclamant la plata drepturilor salariale, reprezentând prime Paște și
Crăciun 2006, 2007.
Intimatul a pornit
executarea silită a titlului executoriu menționat - Decizia nr. 794 din 03
februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, în cadrul Dosarului de executare nr.
53/E/2011 al BEJ T.N..
Petenta a formulat
contestație la titlu - Decizia nr. 794 din 03 februarie 2010 a Curții de Apel
Craiova, pentru a se lămuri dispozitivul acestei decizii, în sensul dacă
drepturile salariale constând în prime de Paști și Crăciun 2006, 2007 se vor
calcula în temeiul art. 168 din CCM P., adică în raport de salariul de bază
mediu pe această unitate aferent lunilor martie 2006, noiembrie 2006, martie
2007 și noiembrie 2007.
În ceea ce privește
condițiile formale ce trebuie îndeplinite pentru examinarea cererii se constată
că pe rolul instanței este înregistrată contestația la titlu împotriva Deciziei
nr. 794 din 03 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, a fost achitată cauțiunea
în cuantum de 504,80 RON.
Instanța a reținut că
sub aspectul urgenței petenta nu a invocat motive întemeiate care ar putea
justifica admiterea ordonanței președințiale. Motivele invocate de reclamantă
și anume că dispozitivul deciziei nu vizează o sumă determinată, ci doar
determinabilă, fiind nevoie de lămurirea dispozitivului sunt motive care nu pot
face obiectul examinării în cadrul procesual de față. Motivele legate de
eventuala admitere a contestației la titlu, nu sunt motive suficiente prin ele
însele pentru a justifica suspendarea executării pe calea ordonanței
președințiale. Rezultă că petenta nici nu a invocat și nici nu a dovedit care
este prejudiciul iminent care i s-ar produce dacă nu ar fi suspendată
executarea.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamanta SC O.P. SA.
Dosarul a fost
înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la
data de 12 septembrie 2011.
La termenul de la 21
septembrie 2012, judecata recursului a fost suspendată conform prevederilor
art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar la 14 octombrie 2013, din oficiu,
Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, fixând termen la 18 noiembrie
2013, când instanța a invocat excepția perimării recursului.
Analizând cu
prioritate această excepție, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ.,
Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed:
Potrivit
dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată,
contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau
revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în
nelucrare din vina părții timp de un an. Conform dispozițiilor art. 252 alin.
(1) C. proc. civ. perimarea se poate constata și din oficiu.
Termenul de perimare
începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar
cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de
art. 249 și 250 C. proc. civ.
În speță, la termenul
de la 21 septembrie 2012, judecata recursului a fost suspendată conform
prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.
Din verificarea
actelor dosarului reiese că până la data de 23 septembrie 2013, când s-a
împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 10
1
alin. (3)
și 5 C. proc. civ., părțile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei
în vederea continuării judecății.
Reținând că în cauză
sunt întrunite condițiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc.
civ. și constatând că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de
drept, putând fi constatată și din oficiu de instanță, față de dispozițiile
art. 252 alin. (1) teza I din același cod, Înalta Curte urmează să constate
perimată cererea de recurs cu care a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat
recursul declarat de reclamanta SC O.P. SA împotriva Încheierii nr. 4 din 22
iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru
conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 18 noiembrie 2013.
Procesat
de GGC - GV