ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2051/2014

Asupra recursului

constată următoarele:

Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin

încheierea camerei de consiliu din 12 mai 2014 a respins cererea formulată de

recurenta U.M. privind îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul Deciziei

nr. 240 din 24 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apei Iași, secția civilă.

Împotriva acesteia a

declarat recurs U.M., solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii

atacate, arătând că, de-a lungul soluționării cauzei, instanțele nu i-au

încuviințat probele solicitate, iar din dosar au fost sustrase acte esențiale.

Înalta Carte constată

că recursul nu este admisibil, urmând a fi respins ca atare, în considerarea

argumentelor ce succed:

Prin dispozițiile

art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor

interesate exercitarea drepturilor procesuale în condițiile, ordinea și

termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine

persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în

condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în

situații identice.

Aceleași exigențe

exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte

condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispozițiile C.

proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ

pentru exercitarea oricărei căi de atac este și cea privind existența unei

hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului

judiciar pe această cale.

Potrivit art. 281

3

alin. (1) C. proc. civ., "încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și

art. 281

1

, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281

2

sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a

solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor

potrivnice, ori completarea".

Or, în speță,

hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea, îndreptarea și

completarea acesteia este Decizia civilă nr. 240 din 24 martie 2014 pronunțată

de Curtea de Apel Iași, secția civilă, în recurs.

Prin urmare,

hotărârea curții de apel fiind irevocabilă nu mai putea fi atacată cu recurs,

cale extraordinară de atac care nu mai putea fi promovată, conform textelor de

lege mai sus menționate, nici împotriva încheierii din 12 mai 2014.

Prin exercitarea unei

astfel de căi de atac, recurenta nu s-a conformat unei condiții specifice de admisibilitate

a recursului în această materie.

Recunoașterea unei

căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală

constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a

principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și,

din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Cum recursul de față

înfrânge această regulă a procedurii civile, el se privește ca inadmisibil și

va fi respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de U.M. împotriva încheierii de ședință din 12

mai 2014 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 iunie 2014.

Procesat de GGC - AS