ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2913/2014

Asupra recursului constată următoarele: Prin decizia nr. 160/CM din 13 mai 2014, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a respins contestația în anulare formulată de P.L. împotriva deciziei civile nr. 49/CM din 5 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în Dosarul nr. 5373/118/2012, în contradictoriu cu intimații Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - Filiala de Îmbunătățiri Funciare Constanța și A.V., ca nefondată. Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul P.L. Înalta Curte, în prealabil analizei motivelor de recurs, constată că acesta nu este admisibil, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed. Prin dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc.

civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice. Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală. Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca fiind susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Or, în speță, hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac a recursului este decizia civilă nr. 160/CM din 13 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, prin care s-a respins contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 49/CM din 5 februarie 2014 a aceleiași instanțe. Potrivit art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Se reține că hotărârea atacată cu contestație în anulare, respectiv decizia civilă nr. 49/CM din 5 februarie 2014 a Curții de Apel Constanța este o decizie irevocabilă, pronunțată în recurs, fiind deci, în raport de dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi recurată.

Astfel, decizia pronunțată în soluționarea contestației în anulare fiind irevocabilă, nu mai poate fi atacată cu recurs, motiv pentru care declarând recurs împotriva respectivei decizii, contestatorul nu s-a conformat unei condiții specifice de admisibilitate a recursului în această materie. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept. Astfel fiind, recursul contestatorului se privește ca inadmisibil și va fi respins în consecință. În ceea ce privește cererea intimatului A.V.

de acordare a cheltuielilor de judecată, aceasta va fi respinsă, ca neîntemeiată. Se observă astfel că respectiva solicitare a fost formulată de intimat prin întâmpinarea depusă la 8 octombrie 2014, semnată de avocat G.A., fără împuternicire, prin care s-a arătat, în esență, că recursul este nemotivat, în raport de decizia atacată. Cum în cauză a fost depusă doar chitanța din 14 februarie 2014 (având o dată mult anterioară celei formulării întâmpinării - 8 octombrie 2014) nu și împuternicirea avocațială a semnatarului întâmpinării, avocat G.A., cererea intimatului A.V. de acordare a cheltuielilor de judecată nu poate fi primită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul P.L. împotriva deciziei nr. 160/CM din 13 mai 2014 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă. Respinge cererea formulată de intimatul A.V. de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2014.