ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2713/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2713/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând asupra
recursului de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1210 din 27 februarie
2013, Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiată,
contestația în anulare formulată de contestatorul A.I. împotriva deciziei
civile nr. 5761 din data de 26 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și
asigurări sociale, în Dosarul nr. 18366/3/2011.
Împotriva acestei decizii
a declarat recurs contestatorul A.I.
Înalta Curte, în prealabil
analizei motivelor de recurs, constată că acesta nu este admisibil, urmând a fi
respins ca atare, în considerarea argumentelor care succed.
Prin dispozițiile
art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate
exercitarea drepturilor procesuale în condițiile, ordinea și termenele stabilite
de lege sau de judecător.
Prin urmare, revine persoanei
interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual
civile, aceeași pentru subiecți de drept aflați în situații identice.
Aceleași exigențe exclud
examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât
cele determinate în dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispozițiile C. proc.
civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea
oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca
atare de lege ca fiind susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această
cale.
Or, în speță, hotărârea
împotriva căreia a fost exercitat recursul este decizia civilă nr. 1210 din 27 februarie
2013, Curtea de Apel București, secția a VII a civilă și pentru cauze privind conflicte
de muncă și asigurări sociale, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația
în anulare formulată de contestatorul A.I. împotriva deciziei civile nr. 5761 din
data de 26 octombrie 2012 pronunțată de aceiași instanță.
Potrivit art. 320
alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași
căi de atac ca și hotărârea atacată.
Se reține că hotărârea
atacată cu contestație în anulare, respectiv decizia civilă nr. 5761 din data de
26 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze
privind conflicte de muncă și asigurări sociale, este o decizie irevocabilă, pronunțată
în recurs, fiind deci, în raport de dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc.
civ., nesusceptibilă de a fi recurată.
Astfel, decizia pronunțată
în soluționarea contestației în anulare fiind irevocabilă, nu mai poate fi atacată
cu recurs, motiv pentru care declarând prezenta cale de atac împotriva respectivei
decizii, contestatorul nu s-a conformat unei condiții specifice de admisibilitate
a recursului în această materie.
Recunoașterea unei căi
de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare
a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al
egalității în fața legii și autorităților și, din aceste considerente, apare ca
o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
Astfel fiind, recursul
contestatorului este inadmisibil, urmând a fi respins în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil,
recursul declarat de contestatorul A.I. împotriva deciziei civile nr. 1210 din 27
februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă, pentru
cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie
2014.