ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2791/2014

Asupra cauzei de față constata următoarele: Prin Sentința civilă nr. 999 din 20 iunie 2013 a Tribunalului Botoșani, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 1845/40 din 11 martie 2013 a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de contestatorul I.M.C. în contradictoriu cu intimata Primăria municipiului Botoșani prin care s-a solicitat instanței, prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea Dispoziției nr. 461 din 08 februarie 2013 emise de Primarul municipiului Botoșani pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001. Împotriva, acestei hotărâri a declarat apel contestatorul I.M.C., înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava, secția I civilă, la data de 08 ianuarie 2014. Prin decizia din 11 martie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul I.M.C.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul I.M.C., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație la data de 28 mai 2014. Prin întâmpinarea depusă în termen legal, intimata Primăria municipiului Botoșani a invocat excepția inadmisibilității recursului, motivat de faptul că decizia curții de apel este dată fără drept de recurs. După efectuarea comunicărilor prevăzute de art. XV din Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a reținut, pe de o parte, că recursul nu îndeplinește cerințe de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, anume cerințele reglementate de art. 486 alin. (1) lit. a), d), e) C. proc.

civ. referitoare la numele, prenumele, domiciliul profesional, împuternicirea avocațială și semnătura apărătorului recurentului-contestator, precum și faptul că cele dezvoltate de către recurent cu titlu de motive de recurs nu sunt susceptibile de încadrare în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, s-a reținut că recursul nu este admisibil, fiind promovat împotriva unei decizii definitive. Completul de filtru C7, la data de 8 septembrie 2014, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către, părțile cauzei, pentru a se depune punctul de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc.

civ.; comunicarea raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la dosar recurs. Intimata Primăria municipiului Botoșani a depus la dosar punct de vedere asupra raportului, în termenul de 10 zile de la comunicare, în care a precizat că recursul este inadmisibil, în raport de prevederile art. 26 din Legea nr. 10/2001, art. 634 alin. (1) și (4) C. proc. civ. și art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012. Constatându-se încheiată procedura de filtrare, în condițiile art, 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 20 octombrie 2014, fără citarea părților. Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauza, a cărei analiză este prioritară față de cea a nulității, pentru nesemnare de către avocat și neîncadrarea motivelor de recurs în cazurile prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte urmează a-1 respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice. Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispozițiile Codului de procedură civilă rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale. Recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă și nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. În temeiul art. 483 alin. (3) teza a II-a C. proc.

civ., nu simt supuse recursului, hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanța sunt supuse numai apelului. Litigiul de față este întemeiat pe dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001. Astfel, prin cererea formulată, contestatorul I.M.C. a solicitat în contradictoriu cu intimata Primăria municipiului Botoșani, anularea Dispoziției nr. 461 din 08 februarie 2013 a Primarului municipiului Botoșani pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea specială nr. 10/2001, hotărârea tribunalul de soluționare a contestației împotriva deciziei sau a dispoziției motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură este supusă recursului de competența curții de apel.

Totodată, art. 7 alin. (1) și (2) Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of. nr. 365/30.05.2012, prevăd că: "(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară." Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ. cu art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 și art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 rezultă că decizia din 11 martie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 1845/40/2013, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul I.M.C. împotriva Deciziei nr. 97 din 11 martie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă. Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților. Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 octombrie 2014. Procesat de GGC - NN