ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2792/2014

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 358 din 28 mai 2013

a Tribunalului Vrancea, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. 2840/91 din

11 aprilie 2013 a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul C.G.V.

în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea și a

dispus obligarea pârâtului să plătească reclamantului ajutorul prevăzut de art.

20 alin. (2) din Anexa nr. VII, Cap. II, Secțiunea a III-a din Legea nr.

284/2010, cuantumul acesteia reprezentând valoarea a 14 salarii de bază ale

reclamantului, avute anterior pensionării.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea,

înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Prin Decizia civilă

nr. 199 din 31 martie 2014 a Curții de Galați, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale, a fost admis apelul pârâtului Inspectoratul de Poliție

Județean Vrancea, a fost schimbată în tot sentința apelată și, în rejudecare, a

fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul C.G.V. ca nefondată.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamantul C.G.V., înregistrat pe rolul Înaltei

Curți de Casație la data de 10 iunie 2014.

Prin întâmpinarea

depusă în termen legal, intimata Primăria municipiului Botoșani a invocat

excepția inadmisibilității recursului, în raport de prevederile art. 483 C.

proc. civ., precum și excepția nulității, pentru neîncadrarea criticilor în

dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

De asemenea,

recurentul-contestator C.G.V. a depus, în termen legal, răspuns la întâmpinare

prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinare și

admiterea recursului așa cum a fost formulat.

După efectuarea

comunicărilor prevăzute de art. XV din Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu, prin care s-a reținut, pe de o parte, că cele

dezvoltate de către recurent cu titlu de motive de recurs nu sunt susceptibile

de încadrare în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar pe

de altă parte, că recursul nu este admisibil, fiind promovat împotriva unei

decizii definitive.

Completul de filtru

C7, la data de 8 septembrie 2014, constatând întrunite condițiile prevăzute de

art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părțile

cauzei, pentru a se depune punctul de vedere asupra acestuia, astfel cum

prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.; comunicarea raportului a fost

îndeplinită potrivit dovezilor de la dosar recurs, însă părțile nu au formulat

un punct de vedere.

Constatându-se

încheiată procedura de filtrare, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 20 octombrie 2014,

fără citarea părților.

Examinând recursul,

în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de

inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauza, a cărei analiză

este prioritară față de cea a nulității, pentru neîncadrarea motivelor de

recurs în cazurile prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte

urmează a-i respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prin dispozițiile

art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca hotărârea

judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în

condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din

dispozitivul ei.

Prin urmare, revine

persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în

condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în

situații identice.

Aceleași exigențe

exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte

condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispozițiile

Codului de procedură civilă rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi

întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac este și cea privind

existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi

supusă controlului judiciar pe această cale.

Recursul este o cale

extraordinară de atac, nedevolutivă și nesuspensivă de executare, prin

intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se

exercită controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept.

Conform art. 634

alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date fără

drept de apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Potrivit art. XVIII

din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești, precum și pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, hotărârile pronunțate în cererile privitoare

la asigurări sociale nu sunt supuse recursului, fiind supuse numai apelului la

curtea de apel.

Obiectul prezentului

dosar îl reprezintă un litigiu de asigurări sociale privind modul de acordarea

a drepturilor bănești stabilite prin art. 20 alin. (2) Anexa VII, Cap. II,

Secțiunea a III-a din Legea nr. 284/2010.

Față de cele

menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ. cu art. XVIII din Legea nr. 2/2013 și art. 483 alin. (2) teza finală C.

proc. civ. rezultă că Decizia civilă nr. 199 din 31 martie 2014 a Curții de

Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în Dosarul

nr. 2840/91/2013 nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de

apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse

numai apelului.

Pentru aceste

considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C.G.V. împotriva Deciziei civile

nr. 199 din 31 martie 2014 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă

și asigurări sociale.

Potrivit

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei

căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 20 octombrie 2014.

Procesat

de GGC - NN