ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 102/2020

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția I civilă la 27 iunie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata ajutoarelor cuvenite la ieșirea la pensie, stabilite în raport cu salariul funcției de bază avut în luna schimbării poziției de activitate, respectiv luna decembrie 2016, iar, față de prevederile Deciziilor nr. 16/2015 și nr. 11/2017 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicită ca sumele să fie indexate și actualizate conform indicelui de inflație de la data scadenței, respectiv 30.03.2016 și până la data plății efective, precum și dobânda aferentă de la data respectivă până la data plății efective, neimpozitate și nesupuse impozitului pe venit.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 20 alin. (1) din Anexa VII a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin sentința civilă nr. 1303 din 21 noiembrie 2017, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a respins excepția prematurității acțiunii și a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și a obligat pârâtul să plătească reclamantei ajutorul stabilit conform dispozițiilor ar. 20 alin. (1) din Anexa VII - Secțiunea 3 din Legea nr. 284/2010, sumele urmând a fi actualizate în funcție de indicele de inflație, precum și dobânda legală de la data scadenței până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a declarat apel, criticând sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului formulat, iar, în rejudecare, respingerea acțiunii.

Prin decizia nr. 567 din 21 iunie 2018, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis apelul declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, a schimbat în tot sentința civilă nr. 1303 din 21 noiembrie 2017 a Tribunalului Botoșani, secția I civilă, în sensul că a admis excepția prematurității acțiunii și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. ca fiind prematur formulată.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a formulat cerere de revizuire, prin care a solicitat modificarea deciziei, în sensul respingerii apelului formulat de către Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani cu obligarea pârâtului la plata ajutoarelor salariale.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 508-509 și următoarele C. proc. civ., respectiv pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 6, cât și pe cele ale art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Față de temeiurile de drept invocate de revizuentă, prin încheierea din 20 iunie 2019, Curtea de Apel Suceva, secția I civilă a pus în vedere petentei să indice până la următorul termen care sunt hotărârile contradictorii la care se referă în susținerea cazului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 810 din 26 septembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a dispus disjungerea cererii de reviziuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea formării unui nou dosar.

Dosarul format în urma disjungerii a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava, secția I civilă la 27 septembrie 2019, sub nr. x/2019.

Prin decizia nr. 1021 din 14 noiembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei ce formează obiectul cererii de revizuire a deciziei civile nr. 567 din 21 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2017, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, motivat de faptul că revizuenta a solicitat revizuirea unei decizii pronunțate de Curtea de Apel Suceava pentru contrarietate cu Decizia nr. 5/2018 pronunțată la data de 05 martie 2018 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 16 decembrie 2019, sub nr. x/2019.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a luat în examinare excepția tardivității cererii revizuire, invocată prin întâmpinare, reținând următoarele:

Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalității căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, astfel încât părțile trebuie să le respecte atât în privința duratei, cât și în privința momentului de la care acestea se calculează.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că, prin cererea de revizuire formulată de revizuenta A., întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a solicitat modificarea deciziei nr. 567 din 21 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.

În raport de motivul de revizuire invocat de către revizuentă, Înalta Curte apreciază că devin incidente dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora, "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

Potrivit acestui text de lege, atunci când se invocă existența unor hotărâri definitive potrivnice, pronunțate în dosare diferite, ultima hotărâre încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, termenul de revizuire este de o lună și se calculează de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul imperativ de o lună în care poate fi formulată cererea de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești, întemeiată pe motivul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se calculează de la data pronunțării respectivei hotărâri, indiferent dacă partea a fost sau nu prezentă la dezbaterile în fond sau la pronunțare, de la această dată hotărârea devenind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ.

Astfel, pentru stabilirea momentului de la care curge termenul de revizuire de o lună nu este relevantă data la care partea interesată a luat cunoștință de considerentele hotărârii atacate, având în vedere că, în cazul acestui motiv de revizuire, se analizează numai soluțiile din cuprinsul hotărârilor pretins contradictorii, care pot fi cunoscute de părți încă de la momentul pronunțării, nu și considerentele acestor hotărâri.

În prezenta cauză, termenul imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 21 iunie 2018 - data pronunțării ultimei hotărâri pretins potrivnice, iar cererea de revizuire a fost formulată la 07 mai 2019 - data înscrisă pe plicul prin care a fost expediată cererea de revizuire la Curtea de Apel Suceava.

Fiind un termen stabilit pe luni, devin aplicabile dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ., care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.

Totodată, se vor avea în vedere și dispozițiile art. 181 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucătoare care urmează".

În condițiile în care termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 21 iunie 2018, rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire a fost luni, 23 iulie 2018.

Având în vedere că cererea de revizuire a fost formulată cu depășirea termenului imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., devin incidente prevederile art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit cărora, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Ca urmare a exercitării revizuirii cu nerespectarea termenului imperativ stabilit de legea procesual civilă, instanța supremă constată că a intervenit decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac, cu consecința pierderii de către revizuentă a dreptului de a-i fi examinat pe fond motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 185 alin. (1) teza I și art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității și va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 567 din 21 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 ianuarie 2020.