ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2161/2014

Asupra cauzei de față,

constata următoarele:

La data de 17 iunie 2014 a fost înregistrat

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, recursul

formulat, de

reclamantul G.V.

personal și în calitate de mandatar al reclamantului B.E. împotriva Deciziei

nr. 46 A din 9 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I

civilă.

În drept au

fost invocate dispozițiile art. 488 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

În motivare

s-a susținut în esență că hotărârea instanței de apel este dată eu aplicarea

greșită a legii și fără a se aprecia corect materialul probator. S-a mai

susținut că hotărârea instanței de apel reține motive străine de natura cauzei.

La data

de 25 iunie 2014 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a

recursului, prin care s-a pus în discuție faptul că nu suni îndeplinite

condițiile de formă ale cererii de recurs conform art. 246 alin. (1) și art. 248

alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (3) C. proc. civ., precum și

admisibilitatea acestei căi de atac.

Completul

de judecată a luat act de conținutul raportului prin rezoluția din data de 25

iunie 2014, dispunând comunicarea raportului către părțile în litigiu.

Raportul

a fost comunicat la data de 1 iulie 2014 către intimata U.A.T. a Municipiului

Focșani (fila 24 din dosar), 30 iunie 2014 către reclamanți (filele 25, 26 din

dosar) și 3 iulie 2014 către intimatul primarul Municipiului Focșani (fila 27

din dosar),dată de la care a trecut termenul de 30 de zile, prevăzut de ari 493

alin. (4) C. proc. civ.

La data de 10

iulie 2014 s-a înregistrat punctul de vedere al recurenților-reclamanți la

raport, prin care s-a indicat sediul intimaților și s-a arătat că hotărârile

pronunțate în materia Legii nr. 10/2001 modificată și completată prin Legea nr.

165/2013 sunt supuse apelului la instanța ierarhic superioară.

Analizând

recursul Înalta Curte urmează să constate că este inadmisibil, pentru

următoarele considerente:

Prin Decizia civilă

nr. 46/A din 9 aprilie 2014 Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a respins

ca nefondat apelul declarat de reclamanții B.E. și G.V. împotriva sentinței

civile nr. 402 din 6 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Vrancea, decizie

definitivă.

Împotriva acestei

decizii reclamantul G.V. personal și în calitate de procurator al reclamantului

B.E. a formulat recurs.

Potrivit

art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive cele date în

apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs".

Conform art. 483

alin. (2) C. proc. civ. Decizia civilă nr. 46/A din 9 aprilie 2014 pronunțată

de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, nu este supusă recursului.

Acțiunea este

întemeiată pe prevederile art. 26 din Legea nr. 10/2001.

Obiectul

prezentului dosar îl reprezintă contestația formulată de reclamanții B.E. și G.V.

în contradictoriu cu pârâții Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și primarul

municipiului Focșani, prin acțiune solicitând anularea în partea dispoziției

primarului din 31 ianuarie 2013.

Dispozițiile art.

26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr,

202/2010 au următorul conținut:

„Decizia

sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de

restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită

la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se afla sediul

unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării,

în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă

recursului, care este de competența curții de apel."

După

intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., aceste

prevederi trebuie, însă, coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7

din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind C. proc. civ., publicată în M.

Of. nr, 365 din 30 mai 2012, care prevăd următoarele:

„(1) Daca

prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială

se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „definitivă"

de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai

apelului la instanța ierarhic superioară.

(2) Dispozițiile

alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că

hotărârea judecătorească de primă instanță este „supusă recursului" sau că

„poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o

altă expresie similară".

Legea nr. 10/2001 este o lege specială

astfel că, în raport de textele menționate, care au incidență în pricina dedusă

judecății și față de dispozițiile art. 248 alin. (1) coroborate cu dispozițiile

art. 493 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Decizia civilă

nr. 46/A din 9 aprilie 2014 a Curții de Apei Galați, secția I civilă, nu este

supusă căii de atac a recursului, iar prezentul recurs este inadmisibil și va

fi respins ca atare în temeiul art. 483 alin (2) raportat la art. 493 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul G.V. personal și în calitate

de mandatar al reclamantului B.E. împotriva Deciziei nr. 46/A din 9 aprilie

2014 a Curții de Apel Galați, secția I civilă.

Potrivit

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei

căi de atac și se comunică părților.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică azi, 15 septembrie 2014.