ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1645/2014

Deliberând asupra

cauzei de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 311A din 06 noiembrie

2013 a Curții de Apei București, secția a IV-a civilă, a fost anulat, ca

netimbrat, apelul declarat de reclamantul I.N. împotriva sentinței civile nr.

761 din 08 aprilie  2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a

civilă.

Pentru a decide

astfel, curtea de apel a reținut că apelul nu a fost motivat, iar prin citație

i s-a comunicat apelantului obligația de a timbra calea de atac cu 4 RON taxă

judiciară de timbru și 0,15 RON timbru judiciar.

Curtea de apel a

reținut că aceste obligații sunt prealabile soluționării apelului și nu au fost

îndeplinite, apelul urmând a fi anulat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din

Legea nr. 146/1997.

Împotriva acestei

decizii reclamantul I.N. a formulat recurs, pe care l-a depus direct la Înalta

Curte de Casație și Justiție.

În cuprinsul

memoriului pentru recurs, acesta a solicitat să i se facă dreptate și a arătat

că este bolnav nedeplasabil. Totodată, a solicitat despăgubiri.

Cererea de recurs nu

a fost întemeiată în drept.

Analizând excepția

nulității recursului, invocată de intimatul pârât R.A.E. prin întâmpinare,

Înalta Curte reține următoarele:

Recursul declarat de

reclamantul I.N. împotriva Deciziei civile nr. 311A din 06 noiembrie 2013 a

Curții de Apel București, secția a IV-a civilă a fost depus direct la Înalta

Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat la Secția I Civilă.

Conform art. 302 C.

proc. civ. "recursul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub

sancțiunea nulității".

În speță, Înalta

Curte nu va aplica această sancțiune, având în vedere că prin Decizia nr. 737

din 24 iunie 2008 (publicată în M. Of. nr. 562 din 25 iulie 2008) Curtea

Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de I.F.,

I.G.F. și V.Ș.N.F. în Dosarul nr. 921/296/2005 al Curții de Apel Oradea, secția

civilă mixtă, și a constatat că dispozițiile art. 302 C. proc. civ. sunt

neconstituționale în partea care prevede "sub sancțiunea nulității".

În lumina

considerentelor acestei decizii, Curtea Constituțională a constatat că

prevederea cuprinsă în art. 302 C. proc. civ., prin care se sancționează cu

nulitate absolută depunerea recursului la altă instanță decât aceea a cărei

hotărâre se atacă, apare ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să

afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac și să restrângă

nejustificat accesul liber la justiție.

Pe de altă parte, în

sistemul C. proc. civ. recursul este conceput ca o cale extraordinară de atac,

altfel spus, ca un ultim nivel de jurisdicție în care părțile în litigiu își

pot apăra drepturile lor subiective, înlăturând efectele hotărârilor pronunțate

în condițiile cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 304 din C. proc. civ.

Instituirea sancțiunii nulității pentru neîndeplinirea cerinței prevăzute de

textul analizat - de cele mai multe ori din eroare, din ignoranță sau din alte

motive, neimputabile recurentului - îl lipsește pe acesta, fără o justificare

rezonabilă, de posibilitatea de a se examina, pe calea recursului, susținerile

sale întemeiate privind modul eronat, eventual abuziv, prin care s-a

soluționat, prin hotărârea atacată, litigiul în care este parte.

Față de cele ce

preced, Înalta Curte a apreciat că este legal învestită cu cererea de recurs

formulată de reclamantul I.N. împotriva Deciziei civile nr. 311A din 06

noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, cerere ce a

fost depusă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Referitor la excepția

nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs

expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ., invocată de intimatul pârât R.A.E.

prin întâmpinare, Înalta Curte a reținut că este întemeiată pentru

considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit c) C. proc. civ.,

"cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor".

Conform art. 306

alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în

termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și

din oficiu de instanța de recurs".

De asemenea, potrivit

art, 306 alin. (3) C. proc. civ. "indicarea greșită a motivelor de recurs

nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă

încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ.".

În cauză, recurentul

reclamant a precizat că a formulat recurs pentru dreptate, arătând că este

bolnav nedeplasabil și că solicită despăgubiri, dezvoltarea criticilor astfel

formulate vizând aspecte străine de considerentele deciziei recurate.

Susținerile

recurentului pârât nu pot fi interpretate ca eventuale critici ale argumentelor

legale prezentate de instanța de apel în susținerea soluției pronunțate.

Înalta Curte

reamintește că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii

față de soluția pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.

Pentru a conduce la

modificarea hotărârii atacate este necesar ca dezvoltarea motivelor de recurs

să cuprindă determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

În același sens,

trebuie menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a

învedera nelegalitatea hotărârii.

În consecință, văzând

că în speță nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispozițiile

art 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, Înalta

Curte urmează să constate nulitatea recursului în condițiile art. 306 alin. (3)

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul I.N. împotriva Deciziei civile nr. 311A din 06

noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 mai 2014.

Procesat de GGC - AM