ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1092/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1092/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând în
condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, reține
următoarele:
Prin Decizia nr. 623 din 26 martie 2007 a
Curții de Apel Cluj (Dosar nr. 8689/33/2004) s-au admis în parte recursurile
declarate de pârâtele Parohia Ortodoxă Română Dej II, Parohia Ortodoxă Dej III
și s-a respins recursul M.F.P. Dej împotriva Deciziei nr. 931 din 16 septembrie
2003 a Tribunalului Cluj, s-a modificat în parte, în sensul admiterii în parte
a apelului pârâtelor Parohia Ortodoxă Română Dej II și Parohia Ortodoxă Română
Dej III împotriva sentinței civile nr. 1038 din 21 mai 2002 a Judecătoriei Dej
și s-a schimbat în parte sentința civilă nr. 1038 din 21 mai 2002 a
Judecătoriei Dej; au fost respinse petitele privind constatarea nulității
absolute a integrării Parohiei Greco-Catolice Dej Unită cu Roma în Parohia
Ortodoxă Română Dej, restituirea bisericii situată în Dej, str. R.M., înscrisă
în C.F. Dej; a fost restabilită situația anterioară de C.F. Dej în ceea ce
privește dreptul de proprietate asupra Bisericii situate în Dej, str. R.M.; au
fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei și au fost
compensate cheltuielile de judecată.
Prin cererea
înregistrată la data de 19 ianuarie 2009, Parohia Română Unită cu Roma
Greco-Catolică Dej a solicitat în temeiul art. 281
7
C. proc. civ.
lămurirea, întinderea și modul de aplicare al dispozitivului Deciziei civile nr.
623/2007 cu privire la suprafața de teren pe care este construită Biserica
situată în Dej, str. R.M., înscrisă în C.F. Dej.
S-a susținut că
instanța nu a dat lămuriri cu privire la suprafața de teren pe care este
construită biserica și care este cuprinsă în suprafața de 1908 mp curte, ținând
seama că art. 46 din Legea nr. 7/1996 nu permite ca mai mulți proprietari să
fie înscriși în aceeași carte funciară decât atunci când sunt coproprietari,
situație ce nu se regăsește în speță.
S-a mai arătat că nu
a fost stabilit un eventual drept de superficie al pârâtei asupra terenului pe
care se află construită biserica, iar un drept legal de superficie nu poate
opera în cauză, biserica fiind construită chiar de ea pe teren propriu și că
din motivarea instanței de apel de respingere a cererii lor privind clădirea
bisericii, nu se desprinde nici un astfel de motiv.
Prin încheierea din
19 martie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, a admis cererea
reclamantei-intimate Parohia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Dej și a
lămurit întinderea și aplicarea dispozitivului Deciziei civile nr. 623 din 23
martie 2007 a Curții de Apel Cluj în sensul că, dispoziția privind schimbarea
sentinței civile nr. 1038 din 21 mai 2002 a Judecătoriei Dej, în sensul
respingerii petitului privind restituirea Bisericii din Dej, str. R.M. se
referă la întreaga parcelă din C.F. Dej, respectiv Biserica Ortodoxă Română nr.
II Dej și casa cu 2 camere, bucătărie, cămară, târnaț, curte și teren de 1.908
mp.
S-a reținut că din
extrasul C.F. Dej (filele 9-12, Dosar civil nr. 2358/2001 al Judecătoriei Dej)
rezultă că este compus din Biserică, casă cu 2 camere, bucătărie, cămară,
teren, curte și teren de 190 mp.
Astfel, instanța a
avut în vedere așa cum este evidențiat și descris în C.F., compus din Biserica
Ortodoxă Română II Dej, casă cu 2 camere, bucătărie, cămară, târnaț, curte de 1.908
mp atunci când a dispus respingerea petitului ce viza restituirea Bisericii din
Dej, str. R.M.
Împotriva încheierii
din 19 martie 2009 a Curții de Apel Cluj a formulat recurs reclamanta Parohia
Română Unită cu Roma Greco-catolică Dej.
Se susține de către
recurentă că încheierea recurată în loc să lămurească dreptul ce se poate
pretinde cu privire la terenul pe care îl ocupă biserica, a modificat soluția
și a dispus completarea ei în sensul că respingând restituirea bisericii, a
respins și restituirea casei cu 2 camere, bucătărie, cămară, târnaț, curte și
teren de 1.908 mp.
Mai arată recurenta
că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată și că o constatare
făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă
printr-o altă hotărâre judecătorească.
Astfel, Curtea de
Apel Cluj prin hotărâre s-a rezumat numai la biserică comițând o greșeală de
judecată dar corectarea acesteia nu poate fi făcută în temeiul art. 281 C.
proc. civ. Modul în care s-a procedat este străin îndreptării unei erori
materiale, instanța realizând de fapt o completare a hotărârii.
Casa în discuție nu
este o anexă a bisericii, ci este o casă parohială ca și cele din str. A.I.,
care se află pe același nr. top, dar este complet separată, biserica fiind pe
str. R.M., iar casa pe str. C.
Recursul declarat în
cauză este inadmisibil.
Calea de atac a
recursului a fost formulată de reclamanta Parohia Română Unită cu Roma
Greco-catolică Dej împotriva unei încheieri dată în Camera de consiliu în
temeiul art. 281
1
C. proc. civ., încheiere ce a lămurit întinderea
dispozitivului Deciziei nr. 623/R/2007 a Curții de Apel Cluj.
Conform art. 283
3
C. proc. civ. încheierile pronunțate în temeiul art. 281
1
C. proc.
civ. sunt supuse acelorași căi de atac, ca și hotărârile în legătură cu care
s-a solicitat lămurirea.
Decizia nr. 623/R/2007
pronunțată de Curtea de Apel Cluj, fiind o hotărâre pronunțată în cale de atac
a recursului, deci o hotărâre irevocabilă, încheierea ce lămurește înțelesul
acesteia este și ea irevocabilă, neîncadrându-se în dispozițiile art. 299 C.
proc. civ. care prevăd hotărârile ce pot fi atacate cu recurs.
Față de considerentele
de mai sus, urmează ca recursul declarat de reclamantă să fie respins ca
inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul formulat de reclamanta Parohia Română Unită cu Roma
Greco-Catolică Dej împotriva încheierii din 19 martie 2009 din Camera de
consiliu a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de
proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 februarie 2010.