ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2530/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința nr. 7 din 21 ianuarie 2008,

Curtea de Apel București, Secția comercială a respins ca nefondată acțiunea în

anulare formulată de reclamanta SC G.F.R. SA București a sentinței arbitrale nr.

119 din 30 mai 2007 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de

pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în Dosarul nr. 372/2006 în

contradictor cu intimata CN C.F. C.F.R. SA București.

În motivarea

sentinței s-a reținut că acțiunea în anulare ce a fost întemeiată pe

dispozițiile art. 364 lit. i) C. proc. civ. nu este fondată deoarece critica

conform căreia tribunalul arbitral ar fi activat o normă juridică fără aplicare

în perioada 1 septembrie 2004 - 7 februarie 2005 nu se poate reține față de

faptul că respectivele tarife au intrat în vigoare la 1 septembrie 2004 iar

perioada în litigiu este 1 septembrie 2004 - 6 februarie 2005.

Prin contractul

încheiat, din 2003, art. 5.4.1, părțile au reglementat modalitatea de

determinare a valorii tarifului ce trebuia achitat conform art. 969 C. civ. iar

dispozițiile invocate, respectiv art. 4.1 din cap. 1 din Foaia Oficială C.F.R.

din 2004 nu sunt aplicabile în cauză întrucât tariful de tranșe suplimentare

publicat în Foaia Oficială C.F.R. reprezintă unul din tarifele ce compun

„Tarifele pentru servicii auxiliare prestate de C.F.R”.

Critica privind

încălcarea prin hotărârea arbitrală a prevederilor art. 1 C. civ., art. 15

2

din Constituție, art. 966, 968, 970 C. civ. a fost și ea înlăturată față de

faptul că aceasta tinde la discutarea temeiniciei hotărârii a cărei anulare se

solicită și care nu se încadrează în dispozițiile art. 364 C. proc. civ.

II. În contra

sentinței menționate a declarat recurs pârâta arbitrală SC G.F.R. SA - reclamantă

în acțiunea în anulare, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C.

proc. civ. cu referire la art. 304

1

C. proc. civ.

motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. recurenta pune în discuție

clauzele contractuale prevăzute de art. 5.4.1 și de art. 30 alin. (3) a căror

greșită interpretare o critică.

motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se critică

aplicarea greșită a prevederilor art. 966 C. civ. coroborat cu prevederile art.

967 și art. 977 C. civ., prevederi legale imperative care au ca efect nulitatea

absolută expresă.

Se critică totodată

greșita aplicare a principiilor activității și neretroactivității legii prin

raportare la prevederile art. 4 pct. 4.1 din contract.

III. Intimata CN C.F.

C.F.R. SA a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea

recursului întrucât acțiunea în anulare critică fondul pricinii și nu se

încadrează în motivele prevăzute de art. 364 lit. i) C. proc. civ.

IV. Recursul nu este

fondat.

Recurenta a sesizat

instanța de fond cu o acțiune în anulare hotărâre arbitrală întemeiată pe

dispozițiile art. 364 lit. i) C. proc. civ. potrivit căruia hotărârea arbitrală

poate fi desființată când aceasta încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori

dispoziții imperative ale legii.

Dezvoltarea în fapt a

criticilor referă însă la fondul pricinii și anume interpretarea contractului

și aprecierea probelor.

Cum potrivit art. 364

alin. (1) C. proc. civ. hotărârea arbitrală se poate desființa numai pentru

motivele de nelegalitate pe care acesta le enumeră și cum art. 969 C. civ. a

cărui încălcare se invocă nu este o normă imperativă, interpretarea

contractului încheiat de părți fiind în competența instanței arbitrale, soluția

de respingere a acțiunii arbitrale este corectă.

Acțiunea în anularea

hotărârii arbitrale în actuala configurare a codului de procedură civilă este o

acțiune suis generis iar nu o cale de atac, care se limitează strict la

motivele de nelegalitate evocate de art. 364 C. proc. civ. așa încât acțiunea

formulată de recurentă și care se caracterizează ca o cale de atac devolutivă

în mod legal a fost respinsă.

Din această

perspectivă criticile recurentei întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C.

proc. civ., și care referă la interpretarea prevederilor contractuale nu poate

fi primită.

Nici motivul

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 nu poate fi primit întrucât, pe de o

parte, critica prevederilor legale art. 966, 967, 977 este numai enunțată, fără

o dezvoltare care să permită analiza acesteia iar pe de altă parte critica

aplicării prevederilor contractuale se reduce la temeinicia hotărârii

arbitrale, fapt care excede art. 364 lit. i) C. proc. civ., temeiului de drept

al acțiunii în anulare.

Așa fiind, față de

cele ce preced Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat,

menținând ca legală sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanta

SC

G.F.R. SA București împotriva sentinței comerciale nr. 7 din 21 ianuarie 2008 a

Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 septembrie 2008.