ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5729/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 10 mai 2011,

reclamanta E.A.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională

pentru Prestații Sociale anularea parțială a Ordinului nr. 182 emis de aceasta

la 9 martie 2011, respectiv, art. 2 alin. (1) prin care s-a dispus încetarea de

drept a contractului de management și revocarea din funcția de director

coordonator, reintegrarea într-o funcție publică de conducere echivalentă și

obligarea la plata despăgubirilor reprezentate de drepturile salariale de care

a fost lipsită, de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea

efectivă.

În motivare s-a

arătat că, prin sentința nr. 11/2010, pronunțată de Curtea de Apel Pitești,

rămasă irevocabilă, s-a dispus anularea Ordinului nr. 164 emis de pârâtă la 12

octombrie 2009, așa încât președintele A.N.P.S. a dispus prin Ordinul nr. 182/2001

reintegrarea în funcția de director, începând cu 9 martie 2011, la art. 1, iar

la art. 2, încetarea de drept a contractului de management și revocarea din

funcția de director coordonator.

Prin sentința nr. 318

din 8 iunie 2011, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de

reclamanta E.A.I.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea, a reținut în esență următoarele.

Prin ordinul

contestat în prezenta acțiune, reclamanta a fost repusă în funcția de director

coordonator al A.J.P.S. Argeș, iar începând cu 10 martie 2011 s-a dispus

încetarea de drept a contractului de management și revocarea din funcția de

director coordonator, urmând ca reclamanta să-și continue activitatea în

funcția publică de execuție.

S-a reținut că dispozițiile

art. 2 din Ordinul nr. 182/2011 nu pot fi considerate ca fiind nelegale, de

vreme ce, pe de o pare, repunerea în funcția de director coordonator nu a avut

la bază o dispoziție a instanței de judecată, iar pe de altă parte, în prezent,

funcția de director coordonator nu există în structura Agenției Județene pentru

Prestații Sociale Argeș.

A concluzionat Curtea,

că postul de director coordonator nu mai există, că prin sentința nr. 11/F/Cont/2010

nu s-a dispus reintegrarea reclamantei pe postul deținut anterior și că numirea

acesteia prin Decizia nr. 182/2011 s-a făcut fără îndeplinirea condițiilor cu

privire la accesul la funcțiile de conducere, așa cum sunt ele sunt determinate

de art. 66 și următoarele din Legea nr. 188/1999.

Prin urmare s-a

apreciat că eliberarea din funcție s-a făcut în mod legal și nu poate fi

acceptată o numire care nesocotește dispoziții imperative ale legii.

Împotriva sentinței

nr. 318 din 8 iunie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta E.A.I. invocând

dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., susținând

în esență, următoarele:

Printr-o primă

critică formulată recurenta susține că instanța de fond în mod greșit a

apreciat ca nefondată acțiunea pe motiv că repunerea în funcția de director

coordonator nu a avut la bază o dispoziție a instanței de judecată, că instanța

de fond trebuia să aibă în vedere că reintegrarea a fost dispusă din inițiativa

angajatorului prin Ordinul nr. 182 din 09 martie 2011, precum și că instanța de

fond trebuia să cenzureze actul administrativ numai privitor la legalitatea

măsurii eliberării din funcția de conducere.

Printr-o altă critică

formulată, recurenta susține că având în vedere că funcția de director

coordonator este o funcție publică de conducere, instanța de fond avea

obligația să analizeze numai dacă eliberarea din funcție s-a făcut cu

respectarea prevederilor art. 99 din Legea nr. 188/1999.

S-a mai arătat în

motivarea căii de atac că instanța de fond în mod greșit a reținut că numirea

pe funcția de director coordonator s-a făcut fără susținerea unui concurs,

conform art. 66 și următoarele din Legea nr. 188/1999.

Analizând hotărârea atacată

prin prisma criticilor recurentei circumscrise motivului de recurs prevăzut de art.

304 pct. 9 cât și sub toate aspectele, potrivit art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte, va respinge prezentul recurs pentru considerentele arătate

în continuare.

Prin Ordinul nr. 182

din 09 martie 2011, emis de președintele A.N.P.S, s-a pus în executare sentința

civilă nr. 11 din 13 ianuarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în

dosarul nr. 1567/46/2009, prin care s-a dispus anularea Ordinului nr. 164/2009

de revocare din funcția de director coordonator al A.J.P.S. Argeș, emis de

Președintele A.N.P.S.

Prin sentința civilă nr.

11 din 13 ianuarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 1567/46/2009,

s-a dispus anularea Ordinului nr. 164/2009 de revocare din funcția de director

coordonator al A.J.P.S. Argeș, emis de Președintele A.N.P.S.

Față de prima critică

formulată de recurentă, se constată că aceasta este nefondată, instanța de fond

a analizat legalitatea măsurii eliberării din funcția de conducere, reținând că

postul de director coordonator nu mai există, că prin sentința civilă nr. 11

din 13 ianuarie 2010, nu s-a dispus reintegrarea reclamantei pe postul deținut

anterior și că numirea s-a făcut fără îndeplinirea condițiilor cu privire la

accesul la funcțiile de conducere, așa cum sunt ele determinate de art. 66 și

următoarele din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.

Astfel, așa cum în

mod corect a apreciat și instanța de fond eliberarea din funcție s-a făcut în

mod legal și nu poate fi acceptată o numire care nesocotește dispozițiile

imperative ale legii.

Prin urmare

referirile recurentei privind anularea ordinului și reintegrarea pe funcția

publică de conducere celei din care a fost eliberată, respectiv Director

Coordonator contravin dispozițiilor Curții Constituționale, care prin Decizia nr.

414/2010 a stabilit că: „eventualele măsuri de reintegrare dispuse de

instanțele judecătorești în posturile de director executiv și director executiv

adjunct nu ar putea fi puse în executare în condițiile noii legi din moment ce

postul a fost desființat, iar noul post va fi ocupat în condițiile legii, și

anume prin concurs”, întrucât se ajunge să fie “consacrată o modalitate

paralelă de acces efectiv la funcțiile publice de execuție, iar, pe de altă

parte, poate constitui temei pentru ocuparea fără concurs a funcțiilor publice

de conducere. Astfel cum s-a arătat la pct. I, accesul la funcția publică

trebuie să se facă prin concurs, și nu prin alte modalități ce ar ocoli această

cerință constituțională. În caz contrar, s-ar ajunge la situații de

discriminare sub aspectul accesului la funcția publică.”

Cu privire la critica

adusă de recurentă hotărârii pronunțată de instanța de fond în sensul că

reintegrarea se putea face pe un post echivalent celui din care a fost demisă

sau într-o funcție publică vacantă la nivel inferior, se reține că aceasta nu

poate fi primită.

Încadrarea

funcționarilor publici de conducere se face în condițiile prevăzute de Legea nr.

188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar în

momentul de față normele în vigoare cu privire la conducătorii serviciilor

publice deconcentrate (agențiile județene pentru prestații sociale, respectiv a

municipiului București) nu permit ca numirea în funcția publică de conducere,

funcția de director executiv, precum și funcțiile de conducere pe postul de șef

serviciu sau de birou, să se ocupe fără a avea la bază un concurs, organizat în

condițiile legii.

În concluzie soluția

instanței de fond este legală și temeinică, întrucât postul de director coordonator

nu mai există, prin sentința nr. 11/F/CONT/2010 nu s-a dispus reintegrarea

reclamantei recurente pe postul deținut anterior și numirea acesteia prin

Decizia nr. 182/2011 s-a făcut fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de

dispozițiile art. 66 și următoarele din Legea nr. 188/1999, apreciindu-se astfel

că eliberarea din funcție s-a făcut în mod legal.

Față de cele anterior

menționate, instanța urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de E.A.I. împotriva sentinței nr. 318 din 8 iunie 2011 a Curții de

Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2011.