ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3458/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, reclamanții V.A., Ș.D., C.I., P.F. și B.I., în calitate de mebri ai Consiliului de Administrație al SC T.T.I. SA Suceava au solicitat în contradictoriu cu pârâtul G.N. obligarea acestuia să predea autoturismul marca AUDI A6, aflat în leasing la SC T.T.I. SA Suceava, precum și obligarea pârâtului la plata chetuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamanții au arătat că autoturismul marca Audi A 6 face obiectul unui contract de leasing încheiat între societeta M.G. și SC T.T.I. SA Suceava, în calitate de utilizator. Pârâtul care a deținut funcția de administrator la societatea pârâtă și-a dat ulterior demisia, fiind notificat să predea autoturismul societății, obligație căreia nu i s-a conformat.

Prin sentința civilă nr. 576 din 31 octombrie 2006, Judecătoria Suceava și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția comercială contencios administrativ și fiscal. Prin precizarea de acțiune, SC T.T.I. SA Suceava a arătat că are calitatea de reclamant, în locul reclamanților care sunt membri ai Consiliului de Administrație ai societății, în consecință fiind introdusă în cauză în calitate de reclamantă. Prin sentința nr. 4131 din 6 decembrie 2006, Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC T.T.I. SA Suceava și a obligat pârâtul să îi restituie reclamantei autoturismul marca Audi A 6. Tribunalul a reținut că sunt îndeplinite cerințele art. 1074 C. civ., pentru admiterea acțiunii privind predarea bunului, iar pe de altă parte din probele administrate în cauză nu s-a stabilit că reclamanta și-a dat consimțământul să remită autoturismul către pârât.

Sentința a fost apelată de către pârât, criticând-o pentru nelegalitate și netemnicie. Prin motivele dezvoltate pârâtul a susținut că a creditat cu fonduri proprii societatea reclamantă, cu importante sume de bani destinate achitării avansului și ratelor de leasing, așa cum rezultă din extrasul de cont și a refuzat restituirea autoturismului motivat de necesitatea instituirii unui drept de retenție până la recuperarea creanței de la reclamantă. Prin decizia nr. 54 din 4 iunie 2007, Curtea de Apel Suceava, secția comercială contencios administrativ și fiscal, a respins, ca tardiv, apelul declarat de pârât. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. Prin criticile dezvoltate recurenta a arătat că dovada de comunicare a citației pentru termenul de judecată din data de 4 iunie 2007 poartă două ștampile, una datată 15 martie 2007, iar alta 18 martie 2007. Precizează că s-a înscris în fals împotriva mențiunii din procesul verbal existent la fila 83 dosar fond, care atestă în mod nereal că hotârârea i-a fost comunicată la data de 16 martie 2007. Apreciază că data reală a comunicării hotârârii este 18 martie 2007. Recursul este nefondat. Recurentul a invocat nelegalitatea deciziei pronunțată în apel în temeiul art. 304 alin. (9) C. proc.

civ., fără să indice dispozițiile legale care au fost aplicate greșit în soluționarea excepției tardivității. Întrucât recursul este cale extraordinară de atac care trebuie promovată în condițiile cerute procedural de art. 302 1 și 304 alin. (1) C. proc. civ., recurentul avea obligația indicării dispozițiilor legale care fiind încălcate au dus la nelegalitatea soluției. Prin argumentele aduse în sprijinul recursului s-a încercat să se demonstreze că procedura de comunicare a sentinței încalcă dispozițiile legale. Aceste critici vor fi înlăturate întrucât din procesul verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură rezultă că au fost respectate cerințele art. 100 C. proc. civ.

Cum data atestată de acest înscris este 16 martie 2007 , ultima zi de declarare a apelului era 2 aprilie 2007, astfel că termenul prevăzut de art. 248 C. proc. civ., a fost depășit așa cum corect a reținut instanța de apel. Celelalte susțineri nu vor fi reținute întrucât nu pot înlătura data atestată de dovada de comunicare, în raport de care instanța de apel a socotit termenul de apel. În consecință, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul G.N. împotriva deciziei nr. 54 din 4 iunie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2007