ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2777/2008

Asupra

cererii de recurs de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentința comercială nr. 1759 din

16 august 2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar s-a hotărât respingerea

excepției calității procesuale pasive a B.N.R. – C.l.P. și respectiv

respingerea acțiunii promovate de SC P. SA Galați.

Prin

decizia comercială nr. 112/ A din 10 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel Galați s-a decis admiterea apelului formulat de SC P. SA Galați împotriva

sentinței nr. 1759 din 16 august 2007 pronunțată de Tribunalul Galați și, pe

cale de consecință, anularea din C.l.P. a incidentului de plată privind biletul

la ordin înscris pe numele SC P. SA Galați la C.I.P. prin cererea nr. 14424 din

07 august 2006 de către declaranta R.B., sucursala Galați.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs pârâta B.N.R. – C.l.P.

Recurenta

a invocat prevederile art. 304 pct. 9 și a susținut că nu este de acord cu

punctul de vedere îmbrățișat de Curtea de Apel Galați și invocă în continuare

excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R., motivat de faptul că

între reclamanta SC P. SA Galați și B.N.R. nu există nici un raport juridic.

Potrivit

atribuțiilor și competențelor stabilite prin Statutul B.N.R. (Legea nr. 312/2004),

B.N.R. nu este abilitată să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și

clienții acestora.

În

conformitate cu prevederile art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 privind

organizarea la B.N.R. a C.l.P., B.N.R. nu poate anula din proprie inițiativă

informațiile privind incidentele de plăți și, în conformitate cu prevederile art.

4, nu răspunde pentru veridicitatea și integralitatea informațiilor primite de

la persoanele declarante (în speță R.B., sucursala Galați).

Recurenta

considerăm că, judecând apelul, Curtea de Apel Galați în mod greșit a menținut

celelalte dispoziții ale sentinței Tribunalului Galați, respectiv respingerea

lipsei excepției calității procesuale pasive a B.N.R.

Pe

fond, recurenta a învederat că reclamanta S.C P. SA Galați a prezentat în

compensare un instrument de plată, Bilet la ordin, fără a avea disponibil în

cont și consideră că instanța nu poate omite existența biletului la ordin, cât

timp acesta a fost emis și prezentat băncii spre a fi onorat la plată. Faptul

că reclamanta nu avea disponibil în cont a determinat aplicarea dispozițiilor

legale prevăzute de Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001, prin declararea

incidentului de plată. Banca declarantă a aplicat în mod corect dispozițiile

legale privind incidentele de plată.

Chiar

dacă instanța de apel consideră că înainte de scadența biletului la ordin

reclamanta a efectuat plata către beneficiar prin ordin de plată, aceasta nu

are nici o relevanță din moment ce prin emiterea biletului la ordin reclamanta

s-a obligat în mod ferm și irevocabil să facă plata la data scadenței și nu să

efectueze plata prin altă modalitate decât cea convenită. Recurenta consideră

că, de fapt, înscrierea reclamantei în C.I.P. a fost determinată de însăși

propria sa culpă, iar Curtea de Apel Galați i-a admis apelul fără a analiza

suficient acest aspect, dispunând anularea din C.I.P. a incidentului de plată,

și fără a observa că i s-a îngăduit reclamantei să tragă foloase invocând

propria sa vină (încălcarea legii care guvernează regimul juridic al biletului

la ordin), contrar principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Înalta

Curte, pentru considerentele ce se vor arăta, va respinge recursul deoarece

hotărârea atacată este la adăpost de criticile circumscrise de recurentă

motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., decizia nefiind dată cu

încălcarea ori greșita aplicare a legii, nici în ceea ce privește soluționarea

excepției și nici în ceea ea ce privește soluționarea fondului pricinii.

Prin

cererea introductiva s-a solicitat instanței de judecata, in conformitate cu

dispozițiile art. 36 alin. (2) si a art. 38 din Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001,

să oblige R.B., sucursala Galati, persoana declaranta, la anularea din C.I.P. a

incidentului de plata privind biletul la ordin înscris pe numele SC P. SA, cu

cererea nr. 14424 din 07 august 2006.

Cererea

a fost formulată în contradictoriu cu R.B., sucursala Galați (persoana

declaranta), și nu in contradictoriu cu C.I.P., care este doar un centru de

intermediere, care gestionează informația specifică incidentelor de plăți atât

din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât și din punct de

vedere social (pierdere/furt/distrugere).

Aceasta

(C.I.P.) colectează informațiile privind incidentele de plăți majore

(instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără

autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipsește o mențiune

obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise „Ia purtător”, cecuri

emise de către un trăgător aflat în interdicție bancară, cambii scontate fără a

exista creanța cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele

unei persoane fizice/juridice, informații ce nu pot fi șterse din această bază

de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeași persoană

declarantă care le-a transmis anterior la C.I.P., din proprie inițiativă sau ca

urmare a hotărârii unei instanțe judecătorești.

În

art. 2 al REGULAMENTULUI nr. 1 din 23 februarie 2001 privind organizarea si

funcționarea la B.N.R. a C.I.P., sunt definite: „f) nod de acces, persoana

declaranta care, ca urmare a asigurării condițiilor tehnice corespunzătoare,

are posibilitatea accesării in mod direct a sistemului informatic al C.I.P.;

h)

persoane declarante, băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile

teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor, persoane

juridice străine, denumite in continuare „bănci”.

În

speța dedusa judecații, persoana declaranta care poate fi obligata, prin

hotărârea instanței, la anularea incidentului de plata este R.B., sucursala

Galați, dar pentru opozabilitate, hotărârea trebuie să se pronunțe și în

contradictoriu cu recurenta.

Astfel,

potrivit art. 36 alin. (2) din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2002 „(1) C.I.P. nu

poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind

incidentele de plăți, odată primite de la persoanele declarante-bănci.

(2)

Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în F.N.I.P. și

în F.N.P.R. se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie

inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de

anulare.”

Așadar,

instanțele de judecată pot dispune, prin hotărâre, anularea informațiilor din C.I.P.

Și cum C.I.P. este organizată și funcționează în cadrul B.N.R., pentru a se

putea aduce la îndeplinire dispozitivul hotărârii judecătorești care are putere

numai între părțile litigante, sentința se pronunță în contradictoriu și cu B.N.R.

– C.I.P.

Conform

prevederilor art. 1 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea

și funcționarea la B.N.R. a C.I.P., aceasta este un „centru de intermediere

care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, pentru interesul

public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor”.

De

asemenea, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b) din regulament, incidentul de

plată reprezintă „neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor

participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a

instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului

care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința C.I.P. de

către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public”.

Actul

normativ deși reglementează înființarea și funcționarea C.I.P. nu stabilește

competența de soluționare a acțiunilor în legătură cu incidentele de plată.

Înalta

Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat însă pe calea recursului în interesul

legii și, prin Decizia nr. LXXXV(85) din 10 decembrie 2007, a stabilit că instanța

competentă să soluționeze aceste acțiuni este instanța comercială de drept

comun, respectiv tribunalul, având în vedere natura juridică a activității C.I.P.

Astfel,

din interpretarea dispozițiilor Regulamentului și a Anexei nr. 1, referitoare

la fluxul informațional privind incidentele de plăți, rezultă că C.I.P. este

organizată și funcționează la nivelul B.N.R., iar operațiunile desfășurate de

aceasta sunt operațiuni de bancă în sensul dispozițiilor art. 3 pct. 11 C. com.

Potrivit

acestei norme legale sunt considerate ca fapte de comerț „operațiunile de bancă

și schimb”. Se poate constata însă, că legiuitorul codului nu definește în ce

constă operațiunea fundamentală de bancă ca faptă de comerț obiectivă. În

această situație, ea poate fi precizată prin raportare la reglementarea

activității bancare, denumită și comerț de bancă, principalul act normativ în

acest sens fiind O.U.G. nr. 99/2006, privind instituțiile de credit și

adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2007.

Conform

dispozițiilor art. 285 din ordonanță „băncile sunt instituții de credit cu

vocație universală, care pot desfășura oricare dintre activitățile prevăzute în

secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I”, iar potrivit art. 18 alin.

(1) lit. r) „instituțiile de credit pot desfășura, în limita autorizației

acordate orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se

circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale

care reglementează respectivele activități, dacă este cazul”.

Alin.

(3) al aceluiași articol, precizează că „dispozițiile alin. (1) se

interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin. (1) să

acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în

sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile

auxiliare acestor activități”.

Prin

urmare, deși Codul comercial nu definește operațiunile de bancă și schimb,

acestea sunt stabilite prin secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea

I a O.U.G. nr. 99/2006.

În

raport de aceste considerente, se poate constata că activitatea de gestionare a

informației specifice incidentelor de plăți este o activitate bancară, o

operațiune de bancă accesorie efectuată de B.N.R., prin C.I.P., având deci o

natură comercială.

Chiar

dacă printre utilizatorii informațiilor gestionate de C.I.P. se află și

persoane fizice sau persoane juridice care nu au calitatea de comerciant, în

virtutea dispozițiilor art. 56 C. com., „dacă un act este comercial numai

pentru una din părți, toți contractanții sunt supuși încât privește acest act,

legii comerciale”.

Pentru

aceste considerente, rezultă că instanțele, respingând excepția lipsei calității

procesuale pasive a B.N.R. – C.I.P., au procedat corect atât din rațiuni

procedurale (opozabilitatea hotărârii) dar și pentru argumente de drept

substanțial (se deduce judecății o operațiune de bancă și schimb).

Pe

fondul cauzei, în mod corect, instanța de apel a reținut ca: societatea

intimată a emis in data de 21 iunie 2006 un bilet la ordin, cu scadenta la data

de 04 august 2006, pentru suma de 7.169,27 lei, beneficiar al plații fiind SC M.P.

SRL Brașov și că, anterior scadentei, în data de 03 august 2006, s-a efectuat

plata cu ordinul de plata nr. 1788, achitându-se integral suma datorata;

Prin

efectul plății integrale, anterior scadentei, biletul la ordin și-a pierdut

calitatea de obligație de plată, chiar daca era deja in circuitul bancar. Un instrument

de plata poate fi înlocuit cu un alt instrument de plată legal, pentru a fi

achitată o obligație de plată, anterior scadentei sale.

Deși

lipsa de disponibil în cont a determinat aplicarea dispozițiilor legale

prevăzute de Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001, privind declararea incidentului de

plata, dar tot acest regulament arată că intimata pârâtă R.B., sucursala Galați,

avea posibilitatea ulterior înregistrării incidentului in F.N.B.O. să șteargă

acest incident, cu atât mai mult cu cât anterior acestei înscrieri, obligația

de plata a societății intimate nu mai exista. Și acest aspect a fost reținut în

mod corect de către instanța de apel.

Pentru

aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul

declarat de pârâta B.N.R. – C.I.P., prin B.N.R., sucursala Galați, împotriva

deciziei nr. 112/ A din 10 decembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială, ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge

recursul declarat de pârâta B.N.R. – C.I.P. - prin B.N.R., sucursala Galați împotriva

deciziei nr. 112/ A din 10 decembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședința publică, astăzi 8 octombrie 2008.