ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2777/2008

Asupra cererii de recurs de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentința comercială nr. 1759 din 16 august 2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar s-a hotărât respingerea excepției calității procesuale pasive a B.N.R. – C.l.P. și respectiv respingerea acțiunii promovate de SC P. SA Galați. Prin decizia comercială nr. 112/ A din 10 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați s-a decis admiterea apelului formulat de SC P. SA Galați împotriva sentinței nr. 1759 din 16 august 2007 pronunțată de Tribunalul Galați și, pe cale de consecință, anularea din C.l.P. a incidentului de plată privind biletul la ordin înscris pe numele SC P. SA Galați la C.I.P. prin cererea nr. 14424 din 07 august 2006 de către declaranta R.B., sucursala Galați.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B.N.R. – C.l.P. Recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 și a susținut că nu este de acord cu punctul de vedere îmbrățișat de Curtea de Apel Galați și invocă în continuare excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R., motivat de faptul că între reclamanta SC P. SA Galați și B.N.R. nu există nici un raport juridic. Potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite prin Statutul B.N.R. (Legea nr. 312/2004), B.N.R. nu este abilitată să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora. În conformitate cu prevederile art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea la B.N.R. a C.l.P., B.N.R. nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți și, în conformitate cu prevederile art. 4, nu răspunde pentru veridicitatea și integralitatea informațiilor primite de la persoanele declarante (în speță R.B., sucursala Galați).

Recurenta considerăm că, judecând apelul, Curtea de Apel Galați în mod greșit a menținut celelalte dispoziții ale sentinței Tribunalului Galați, respectiv respingerea lipsei excepției calității procesuale pasive a B.N.R. Pe fond, recurenta a învederat că reclamanta S.C P. SA Galați a prezentat în compensare un instrument de plată, Bilet la ordin, fără a avea disponibil în cont și consideră că instanța nu poate omite existența biletului la ordin, cât timp acesta a fost emis și prezentat băncii spre a fi onorat la plată. Faptul că reclamanta nu avea disponibil în cont a determinat aplicarea dispozițiilor legale prevăzute de Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001, prin declararea incidentului de plată.

Banca declarantă a aplicat în mod corect dispozițiile legale privind incidentele de plată. Chiar dacă instanța de apel consideră că înainte de scadența biletului la ordin reclamanta a efectuat plata către beneficiar prin ordin de plată, aceasta nu are nici o relevanță din moment ce prin emiterea biletului la ordin reclamanta s-a obligat în mod ferm și irevocabil să facă plata la data scadenței și nu să efectueze plata prin altă modalitate decât cea convenită. Recurenta consideră că, de fapt, înscrierea reclamantei în C.I.P. a fost determinată de însăși propria sa culpă, iar Curtea de Apel Galați i-a admis apelul fără a analiza suficient acest aspect, dispunând anularea din C.I.P. a incidentului de plată, și fără a observa că i s-a îngăduit reclamantei să tragă foloase invocând propria sa vină (încălcarea legii care guvernează regimul juridic al biletului la ordin), contrar principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta, va respinge recursul deoarece hotărârea atacată este la adăpost de criticile circumscrise de recurentă motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., decizia nefiind dată cu încălcarea ori greșita aplicare a legii, nici în ceea ce privește soluționarea excepției și nici în ceea ea ce privește soluționarea fondului pricinii. Prin cererea introductiva s-a solicitat instanței de judecata, in conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (2) si a art. 38 din Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001, să oblige R.B., sucursala Galati, persoana declaranta, la anularea din C.I.P.

a incidentului de plata privind biletul la ordin înscris pe numele SC P. SA, cu cererea nr. 14424 din 07 august 2006. Cererea a fost formulată în contradictoriu cu R.B., sucursala Galați (persoana declaranta), și nu in contradictoriu cu C.I.P., care este doar un centru de intermediere, care gestionează informația specifică incidentelor de plăți atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât și din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).

Aceasta (C.I.P.) colectează informațiile privind incidentele de plăți majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipsește o mențiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise „Ia purtător”, cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicție bancară, cambii scontate fără a exista creanța cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice, informații ce nu pot fi șterse din această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeași persoană declarantă care le-a transmis anterior la C.I.P., din proprie inițiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanțe judecătorești.

În art. 2 al REGULAMENTULUI nr. 1 din 23 februarie 2001 privind organizarea si funcționarea la B.N.R. a C.I.P., sunt definite: „f) nod de acces, persoana declaranta care, ca urmare a asigurării condițiilor tehnice corespunzătoare, are posibilitatea accesării in mod direct a sistemului informatic al C.I.P.; h) persoane declarante, băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, denumite in continuare „bănci”. În speța dedusa judecații, persoana declaranta care poate fi obligata, prin hotărârea instanței, la anularea incidentului de plata este R.B., sucursala Galați, dar pentru opozabilitate, hotărârea trebuie să se pronunțe și în contradictoriu cu recurenta.

Astfel, potrivit art. 36 alin. (2) din Regulamentul B.N.R. nr. 1/2002 „(1) C.I.P. nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, odată primite de la persoanele declarante-bănci. (2) Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în F.N.I.P. și în F.N.P.R. se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare.” Așadar, instanțele de judecată pot dispune, prin hotărâre, anularea informațiilor din C.I.P. Și cum C.I.P. este organizată și funcționează în cadrul B.N.R., pentru a se putea aduce la îndeplinire dispozitivul hotărârii judecătorești care are putere numai între părțile litigante, sentința se pronunță în contradictoriu și cu B.N.R.

– C.I.P. Conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la B.N.R. a C.I.P., aceasta este un „centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor”. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b) din regulament, incidentul de plată reprezintă „neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința C.I.P. de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public”.

Actul normativ deși reglementează înființarea și funcționarea C.I.P. nu stabilește competența de soluționare a acțiunilor în legătură cu incidentele de plată. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat însă pe calea recursului în interesul legii și, prin Decizia nr. LXXXV(85) din 10 decembrie 2007, a stabilit că instanța competentă să soluționeze aceste acțiuni este instanța comercială de drept comun, respectiv tribunalul, având în vedere natura juridică a activității C.I.P. Astfel, din interpretarea dispozițiilor Regulamentului și a Anexei nr. 1, referitoare la fluxul informațional privind incidentele de plăți, rezultă că C.I.P. este organizată și funcționează la nivelul B.N.R., iar operațiunile desfășurate de aceasta sunt operațiuni de bancă în sensul dispozițiilor art. 3 pct. 11 C. com.

Potrivit acestei norme legale sunt considerate ca fapte de comerț „operațiunile de bancă și schimb”. Se poate constata însă, că legiuitorul codului nu definește în ce constă operațiunea fundamentală de bancă ca faptă de comerț obiectivă. În această situație, ea poate fi precizată prin raportare la reglementarea activității bancare, denumită și comerț de bancă, principalul act normativ în acest sens fiind O.U.G. nr. 99/2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2007.

Conform dispozițiilor art. 285 din ordonanță „băncile sunt instituții de credit cu vocație universală, care pot desfășura oricare dintre activitățile prevăzute în secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I”, iar potrivit art. 18 alin. (1) lit. r) „instituțiile de credit pot desfășura, în limita autorizației acordate orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activități, dacă este cazul”. Alin. (3) al aceluiași articol, precizează că „dispozițiile alin. (1) se interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin. (1) să acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activități”.

Prin urmare, deși Codul comercial nu definește operațiunile de bancă și schimb, acestea sunt stabilite prin secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I a O.U.G. nr. 99/2006. În raport de aceste considerente, se poate constata că activitatea de gestionare a informației specifice incidentelor de plăți este o activitate bancară, o operațiune de bancă accesorie efectuată de B.N.R., prin C.I.P., având deci o natură comercială. Chiar dacă printre utilizatorii informațiilor gestionate de C.I.P. se află și persoane fizice sau persoane juridice care nu au calitatea de comerciant, în virtutea dispozițiilor art. 56 C. com., „dacă un act este comercial numai pentru una din părți, toți contractanții sunt supuși încât privește acest act, legii comerciale”.

Pentru aceste considerente, rezultă că instanțele, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R. – C.I.P., au procedat corect atât din rațiuni procedurale (opozabilitatea hotărârii) dar și pentru argumente de drept substanțial (se deduce judecății o operațiune de bancă și schimb). Pe fondul cauzei, în mod corect, instanța de apel a reținut ca: societatea intimată a emis in data de 21 iunie 2006 un bilet la ordin, cu scadenta la data de 04 august 2006, pentru suma de 7.169,27 lei, beneficiar al plații fiind SC M.P. SRL Brașov și că, anterior scadentei, în data de 03 august 2006, s-a efectuat plata cu ordinul de plata nr. 1788, achitându-se integral suma datorata; Prin efectul plății integrale, anterior scadentei, biletul la ordin și-a pierdut calitatea de obligație de plată, chiar daca era deja in circuitul bancar.

Un instrument de plata poate fi înlocuit cu un alt instrument de plată legal, pentru a fi achitată o obligație de plată, anterior scadentei sale. Deși lipsa de disponibil în cont a determinat aplicarea dispozițiilor legale prevăzute de Regulamentul B.N.R. nr. 1/2001, privind declararea incidentului de plata, dar tot acest regulament arată că intimata pârâtă R.B., sucursala Galați, avea posibilitatea ulterior înregistrării incidentului in F.N.B.O. să șteargă acest incident, cu atât mai mult cu cât anterior acestei înscrieri, obligația de plata a societății intimate nu mai exista. Și acest aspect a fost reținut în mod corect de către instanța de apel. Pentru aceste considerente, conform art. 312 C. proc.

civ., se va respinge recursul declarat de pârâta B.N.R. – C.I.P., prin B.N.R., sucursala Galați, împotriva deciziei nr. 112/ A din 10 decembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, ca nefondat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta B.N.R. – C.I.P. - prin B.N.R., sucursala Galați împotriva deciziei nr. 112/ A din 10 decembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 8 octombrie 2008.