ÎCCJ, decizie (scj.ro #83294)

Incident de plată. Înțeles. Natura juridică a activității de gestionare a informației specifice incidentelor de plăți. Incidentul de plată reprezintă „ neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința Centrala Incidentelor de Plăți (C.I.P.) de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public”. Activitatea de gestionare a informației specifice incidentelor de plăți este o activitate bancară, o operațiune efectuată de Banca Națională a României, prin C.I.P , având deci o natură comercială.

(Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.2777 din 8 octombrie 2008) Prin sentința comercială nr . 1759 / 16.08.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R. ­Centrala lncidentelor de Plăți și s-a respins acțiunea promovată de S.C. P. S.A. Prin decizia comercială nr . 112/ A din 10.12.2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați s-a admis apelul formulat de S.C. P. S.A. împotriva sentinței nr . 1759 / 16.08.2007 pronunțată de Tribunalul Galați și, pe cale de consecință, s-a dispus anularea din Centrala lncidentelor de Plăți a incidentului de plată privind biletul la ordin înscris pe numele S.C. P. S.A. la C.I.P.

de către declaranta R.B. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B.N.R. ­Centrala lncidentelor de Plăți. Recurenta a invocat prev . art . 304 pct . 9 și a susținut că nu este de acord cu punctul de vedere îmbrățișat de Curtea de Apel Galați și invocă în continuare excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.R., motivat de faptul că între reclamanta S.C. P. S.A. și B.N.R. nu există nici un raport juridic. Potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite prin Statutul B.N.R. (Legea nr . 312 / 2004), B.N.R. nu este abilitată să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora. În conformitate cu prevederile art . 36 din Regulamentul nr . 1/2001 privind organizarea la B.N.R.

a Centralei lncidentelor de Plăți (C.I.P.), B.N.R. nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți și, în conformitate cu prevederile art . 4, nu răspunde pentru veridicitatea și integralitatea informațiilor primite de la persoanele declarante (în speță Raiffeisein Bank - Sucursala Galați). Recurenta consideră că, judecând apelul, Curtea de Apel Galați în mod greșit a menținut celelalte dispoziții ale sentinței Tribunalului Galați, respectiv respingerea lipsei excepției calității procesuale pasive a B.N.R. Recursul este nefondat . Prin cererea introductiva s-a solicitat instanței de judecata, in conformitate cu dispozițiile art . 36 alin. (2) si a art . 38 din Regulamentului BNR nr . 1/2001, să oblige R.B., persoana declaranta, la anularea din Centrala Incidentelor de Plata a incidentului de plata privind biletul la ordin înscris pe numele S.C.

P. S.A. Cererea a fost formulată în contradictoriu cu R.B.

(persoana declaranta), și nu in contradictoriu cu Centrala Incidentelor de Plata, care este doar un centru de intermediere, care gestionează informația specifică incidentelor de plăți atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât și din punct de vedere social ( pierdere/furt/distrugere ). Aceasta (C.I.P.) colectează informațiile privind incidentele de plăți majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipsește o mențiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise "Ia purtător", cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicție bancară, cambii scontate fără a exista creanța cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice, informații ce nu pot fi șterse din această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeași persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie inițiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanțe judecătorești.

In art . 2 al REGULAMENTULUI nr . 1 din 23 februarie 2001 privind organizarea si funcționarea la Banca Naționala a României a Centralei Incidentelor de Plați, sunt definite: "f) nod de acces - persoana declaranta care, ca urmare a asigurării condițiilor tehnice corespunzătoare, are posibilitatea accesării in mod direct a sistemului informatic al CIP; h) persoane declarante - băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, denumite in continuare "bănci". În speța dedusa judecații, persoana declaranta care poate fi obligata, prin hotărârea instanței, la anularea incidentului de plata este Raiffeisen Bank Sucursala Galați, dar pentru opozabilitate, hotărârea trebuie să se pronunțe și în contradictoriu cu recurenta.

Astfel potrivit art . 36 alin. 2 din Regulamentul BNR nr.1/2002 “(1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, odată primite de la persoanele declarante-bănci. (2) Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare.” Așadar instanțele de judecată pot dispune, prin hotărâre, anularea informațiilor din CIP. Și cum CIP este organizată și funcționează în cadrul BNR, pentru a se putea aduce la îndeplinire dispozitivul hotărârii judecătorești care are putere numai între părțile litigante, sentința se pronunță în contradictoriu și cu BNR- CIP.

Conform prevederilor art.1 alin.1 din Regulamentul nr . 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, aceasta este un „centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor”. De asemenea, potrivit dispozițiilor art . 2 lit.b din regulament, incidentul de plată reprezintă „ neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința C.I.P de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public”.

Actul normativ deși reglementează înființarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți nu stabilește competența de soluționare a acțiunilor în legătură cu incidentele de plată. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat însă pe calea recursului în interesul legii și, prin Decizia nr . LXXXV(85)/10.12.2007, a stabilit că instanța competentă să soluționeze aceste acțiuni este instanța comercială de drept comun, respectiv tribunalul, având în vedere natura juridică a activității Centralei Incidentelor de Plăți. Astfel, din interpretarea dispozițiilor Regulamentului și a Anexei nr.1, referitoare la fluxul informațional privind incidentele de plăți, rezultă că Centrala Incidentelor de Plăți este organizată și funcționează la nivelul Băncii Naționale a României, iar operațiunile desfășurate de aceasta sunt operațiuni de bancă în sensul dispozițiilor art . 3 pct.11 din Codul Comercial.

Potrivit acestei norme legale sunt considerate ca fapte de comerț „operațiunile de bancă și schimb”. Se poate constata însă, că legiuitorul codului nu definește în ce constă operațiunea fundamentală de bancă ca faptă de comerț obiectivă. În această situație, ea poate fi precizată prin raportare la reglementarea activității bancare, denumită și comerț de bancă, principalul act normativ în acest sens fiind Ordonanța de Urgență a Guvernului nr . 99/2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr . 227/2007.

Conform dispozițiilor art . 285 din ordonanță „băncile sunt instituții de credit cu vocație universală, care pot desfășura oricare dintre activitățile prevăzute în secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I”, iar potrivit art . 18 alin.1 lit.r „instituțiile de credit pot desfășura, în limita autorizației acordate orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activități, dacă este cazul” Alineatul 3 al aceluiași articol precizează că „dispozițiile alin 1 se interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin.1 să acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activități”.

Prin urmare, deși Codul comercial nu definește operațiunile de bancă și schimb, acestea sunt stabilite prin secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr . 99/2006. În raport de aceste considerente, se poate constata că activitatea de gestionare a informației specifice incidentelor de plăți este o activitate bancară, o operațiune de bancă accesorie efectuată de Banca Națională a României, prin Centrala Incidentelor de Plăți, având deci o natură comercială. Chiar dacă printre utilizatorii informațiilor gestionate de Centrala Incidentelor de Plăți se află și persoane fizice sau persoane juridice care nu au calitatea de comerciant, în virtutea dispozițiilor art . 56 din Codul comercial, „dacă un act este comercial numai pentru una din părți, toți contractanții sunt supuși încât privește acest act, legii comerciale”.

Pentru aceste considerente, rezultă că instanțele, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a BNR-CIP, au procedat corect atât din rațiuni procedurale (opozabilitatea hotărârii) dar și pentru argumente de drept substanțial (se deduce judecății o operațiune de bancă și schimb).