ÎCCJ, decizie (scj.ro #83294)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83294) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Incident de plată. Înțeles. Natura
juridică a activității de gestionare a informației
specifice incidentelor de plăți.
Incidentul de plată
reprezintă „
neîndeplinirea
întocmai și la
timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul
procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul
legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror
neîndeplinire
este adusă la cunoștința
Centrala Incidentelor de Plăți (C.I.P.) de către persoanele
declarante, pentru apărarea interesului public”.
Activitatea de gestionare
a informației specifice incidentelor de plăți este o
activitate bancară, o operațiune efectuată de Banca Națională
a României, prin
C.I.P
, având deci o natură
comercială.
(Înalta Curte de Casație și Justiție Secția
comercială decizia nr.2777 din 8 octombrie 2008)
Prin sentința comercială
nr
. 1759 / 16.08.2007 pronunțată de Tribunalul
Galați în dosar
s-a respins excepția lipsei
calității procesuale pasive a B.N.R. Centrala
lncidentelor
de Plăți și s-a respins acțiunea promovată de S.C. P.
S.A.
Prin decizia comercială
nr
. 112/ A din 10.12.2007 pronunțată de Curtea de
Apel Galați s-a admis apelul formulat de S.C. P. S.A. împotriva
sentinței
nr
. 1759 / 16.08.2007
pronunțată de Tribunalul Galați și, pe cale de
consecință, s-a dispus anularea din Centrala
lncidentelor
de Plăți a incidentului de plată privind biletul la ordin
înscris pe numele S.C. P. S.A. la C.I.P. de către declaranta R.B.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâta B.N.R. Centrala
lncidentelor
de
Plăți.
Recurenta a invocat
prev
.
art
. 304
pct
. 9 și a susținut că nu este
de acord cu punctul de vedere îmbrățișat de Curtea de Apel
Galați și invocă în continuare excepția lipsei
calității procesuale pasive a B.N.R., motivat de faptul că între
reclamanta S.C. P. S.A. și B.N.R. nu există nici un raport juridic.
Potrivit atribuțiilor și
competențelor stabilite prin Statutul B.N.R. (Legea
nr
.
312 / 2004), B.N.R. nu este abilitată să intervină în
relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora.
În conformitate cu prevederile
art
. 36 din Regulamentul
nr
.
1/2001 privind organizarea la B.N.R. a Centralei
lncidentelor
de Plăți (C.I.P.), B.N.R. nu poate anula din proprie
inițiativă informațiile privind incidentele de plăți
și, în conformitate cu prevederile
art
. 4, nu
răspunde pentru veridicitatea și integralitatea informațiilor
primite de la persoanele declarante (în speță
Raiffeisein
Bank
- Sucursala Galați).
Recurenta consideră că,
judecând apelul, Curtea de Apel Galați în mod greșit a menținut
celelalte dispoziții ale sentinței Tribunalului Galați,
respectiv respingerea lipsei excepției calității procesuale pasive
a B.N.R.
Recursul este
nefondat
.
Prin cererea introductiva s-a
solicitat instanței de judecata, in conformitate cu dispozițiile
art
. 36 alin. (2) si a
art
. 38
din Regulamentului BNR
nr
. 1/2001, să
oblige R.B., persoana declaranta, la anularea din Centrala Incidentelor de
Plata a incidentului de plata privind biletul la ordin înscris pe numele S.C.
P. S.A.
Cererea a fost formulată în
contradictoriu cu R.B. (persoana declaranta), și nu in contradictoriu cu
Centrala Incidentelor de Plata, care este doar un centru de intermediere, care
gestionează informația specifică incidentelor de plăți
atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât și
din punct de vedere social (
pierdere/furt/distrugere
).
Aceasta (C.I.P.) colectează
informațiile privind incidentele de plăți majore (instrumente de
plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea
trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipsește
o mențiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise
"Ia purtător", cecuri emise de către un trăgător
aflat în interdicție bancară, cambii scontate fără a exista
creanța cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele
unei persoane fizice/juridice, informații ce nu pot fi șterse din
această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de
către aceeași persoană declarantă care le-a transmis
anterior la CIP, din proprie inițiativă sau ca urmare a
hotărârii unei instanțe judecătorești.
In
art
. 2
al REGULAMENTULUI
nr
. 1 din 23 februarie 2001 privind
organizarea si funcționarea la Banca Naționala a României a Centralei
Incidentelor de Plați, sunt definite: "f) nod de acces - persoana
declaranta care, ca urmare a asigurării condițiilor tehnice
corespunzătoare, are posibilitatea accesării in mod direct a sistemului
informatic al CIP;
h) persoane declarante -
băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile
teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor,
persoane juridice străine, denumite in continuare "bănci".
În speța dedusa judecații, persoana
declaranta care poate fi obligata, prin hotărârea instanței, la
anularea incidentului de plata este
Raiffeisen
Bank
Sucursala Galați, dar pentru opozabilitate,
hotărârea trebuie să se pronunțe și în contradictoriu cu
recurenta.
Astfel potrivit
art
.
36 alin. 2 din Regulamentul BNR nr.1/2002 “(1) CIP nu poate anula sau modifica
din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de
plăți, odată primite de la persoanele declarante-bănci.
(2) Anularea informațiilor
privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se
poate face numai de către persoanele declarante, din proprie
inițiativă sau la solicitarea instanțelor
judecătorești, în baza unei cereri de anulare.”
Așadar instanțele de
judecată pot dispune, prin hotărâre, anularea informațiilor din
CIP. Și cum CIP este organizată și funcționează în
cadrul BNR, pentru a se putea aduce la îndeplinire dispozitivul
hotărârii judecătorești care are putere numai între
părțile litigante, sentința se pronunță în
contradictoriu și cu BNR- CIP.
Conform prevederilor art.1 alin.1 din
Regulamentul
nr
. 1/2001 privind organizarea și
funcționarea la Banca Națională a României a Centralei
Incidentelor de Plăți, aceasta este un „centru de intermediere care
gestionează informația specifică incidentelor de plăți,
pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor”.
De asemenea, potrivit
dispozițiilor
art
. 2
lit.b
din regulament, incidentul de plată reprezintă „
neîndeplinirea
întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau
în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate
prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a
căror
neîndeplinire
este adusă la
cunoștința C.I.P de către persoanele declarante, pentru
apărarea interesului public”.
Actul normativ deși
reglementează înființarea și funcționarea Centralei
Incidentelor de Plăți nu stabilește competența de
soluționare a acțiunilor în legătură cu incidentele de
plată.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a
pronunțat însă pe calea recursului în interesul legii și, prin
Decizia
nr
. LXXXV(85)/10.12.2007, a stabilit că
instanța competentă să soluționeze aceste
acțiuni este instanța comercială de drept comun, respectiv
tribunalul, având în vedere natura juridică a activității
Centralei Incidentelor de Plăți.
Astfel, din interpretarea
dispozițiilor Regulamentului și a Anexei nr.1, referitoare la
fluxul informațional privind incidentele de plăți, rezultă
că Centrala Incidentelor de Plăți este organizată și
funcționează la nivelul Băncii Naționale a României, iar
operațiunile desfășurate de aceasta sunt operațiuni de
bancă în sensul dispozițiilor
art
. 3
pct.11 din Codul Comercial.
Potrivit acestei norme legale
sunt considerate ca fapte de comerț „operațiunile de bancă
și schimb”. Se poate constata însă, că legiuitorul codului
nu definește în ce constă operațiunea fundamentală de
bancă ca faptă de comerț obiectivă. În această
situație, ea poate fi precizată prin raportare la reglementarea
activității bancare, denumită și comerț de bancă,
principalul act normativ în acest sens fiind Ordonanța de
Urgență a Guvernului
nr
. 99/2006, privind
instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu
modificări prin Legea
nr
. 227/2007.
Conform dispozițiilor
art
. 285 din ordonanță „băncile sunt
instituții de credit cu vocație universală, care pot
desfășura oricare dintre activitățile prevăzute în
secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I”, iar potrivit
art
. 18 alin.1
lit.r
„instituțiile de credit pot desfășura, în limita
autorizației acordate orice alte activități sau servicii,
în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu
respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele
activități, dacă este cazul”
Alineatul 3 al aceluiași articol
precizează că „dispozițiile alin 1 se interpretează și
se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin.1 să
acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care
se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora,
inclusiv serviciile auxiliare acestor activități”.
Prin urmare, deși Codul
comercial nu definește operațiunile de bancă și schimb,
acestea sunt stabilite prin secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I,
partea I a Ordonanței de Urgență a Guvernului
nr
. 99/2006.
În raport de aceste considerente, se
poate constata că activitatea de gestionare a informației
specifice incidentelor de plăți este o activitate bancară, o
operațiune de bancă accesorie efectuată de Banca Națională
a României, prin Centrala Incidentelor de Plăți, având deci o
natură comercială.
Chiar dacă printre utilizatorii
informațiilor gestionate de Centrala Incidentelor de Plăți se
află și persoane fizice sau persoane juridice care nu au calitatea de
comerciant, în virtutea dispozițiilor
art
. 56
din Codul comercial, „dacă un act este comercial numai pentru una
din părți, toți contractanții sunt supuși încât
privește acest act, legii comerciale”.
Pentru aceste considerente, rezultă
că instanțele, respingând excepția lipsei calității procesuale
pasive a BNR-CIP, au procedat corect atât din rațiuni procedurale
(opozabilitatea hotărârii) dar și pentru argumente de drept
substanțial (se deduce judecății o operațiune de bancă
și schimb).