ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2738/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 18 iulie 2007, reclamanta SC N.O. SA a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC T.N. SA Neptun să se constate nulitatea actului constitutiv al SC T. NEPTUN SA ca o consecință a anulării hotărârii A.G.A. a SC N.O. SA de înființare a societății și să se constate nulitatea SC T.N. SA. Tribunalul Constanța, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3698 din 26 iunie 2007, a admis acțiunea reclamantei și a constatat nulitatea actului constitutiv al SC T.N. SA ca efect al anulării A.G.E.A. a SC N.O. SA de înființare a acestei societăți, a constatat nulitatea SC T.N.

SA. Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei hotărâri a fost respins prin decizia nr. 226 din 17 octombrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. S-a reținut în considerentele deciziei că prin decizia civilă nr. 18/ COM din 26 ianuarie 2006 a Curții de Apel Constanța s-a dispus anularea hotărârii A.G.E.A. din 24 aprilie 2003 referitoare la constituirea societății mixte SC T.N. SA Neptun și astfel s-a apreciat ca nulitatea actului constitutiv este supusă regimului de drept comun al nulității actelor juridice. Anularea hotărârii A.G.E.A. SC T.N. SA care este actul principal, are ca efect anularea actului constitutiv al SC T.N.

SA, care este actul accesoriu și în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 56 din Legea nr. 31/1990. Împotriva acestei decizii pârâta SC T.N. SA a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea acestuia modificarea hotărârii instanței de apel în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă. A susținut recurenta că instanța de apel a interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile legale de drept comun privind nulitatea actului constitutiv al acesteia atunci când a apreciat că SC T.N. SA a fost înființată în baza hotărârii A.G.E.A. a SC N.O. SA din 24 aprilie 2003 și care ulterior a fost anulată. Această hotărâre reprezintă acordul SC N.O.

SA de a deveni acționară a SC T.N. SA, iar singurul efect pe care anularea hotărârii l-ar putea avea, ar fi lipsa consimțământului SC N.O. SA la încheierea actului constitutiv, dar care nu poate atrage nulitatea actului constitutiv al recurentei. Hotărârea A.G.E.A. nu are calitatea de act principal la constituirea SC T.N. SA, iar actul constitutiv al acesteia nu este unul accesoriu. Recurenta a depus la data de 9 mai 2008 o cerere de precizare a motivelor de recurs și a invocat ca motiv de ordine publică potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., încălcarea principiului disponibilității și al caracterului devolutiv al apelului. S-a susținut că instanța de apel a analizat nulitatea actului constitutiv și al societății nu în raport de dispozițiile art. 56 din Legea nr. 31/1990 temei de drept invocat de reclamantă în acțiune și examinat de instanța de fond și de normele care reglementează regimul de drept comun al nulităților actelor civile.

Prin întâmpinare, intimata SC N.O. SA a solicitat în principal pe cale de excepție nulitatea recursului în temeiul dispozițiilor art. 302 1 lit. a) și c) C. proc. civ., întrucât cererea nu cuprinde datele de identificare ale părților și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului, deoarece actul constitutiv al SC T.N. SA s-a încheiat în baza hotărârii A.G.A. din 24 aprilie 2003 și anularea acesteia atrage și nulitatea actului constitutiv al societății recurente. Excepția nulității recursului în temeiul dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., invocată de intimată nu poate fi reținută deoarece acest text de lege a fost declarat neconstituțional prin decizia nr. 176 din 24 martie 2005 a Curții Constituționale.

Referitor la prevederile art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., excepția nu este întemeiată, deoarece recurenta a invocat în drept în cererea sa dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., iar dezvoltarea criticilor privesc modul de interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor legale ce reglementează nulitatea actului constitutiv [(art. 56 lit. a) din legea nr. 31/1990)] și a societăților comerciale. Recursul pârâtei este fondat pentru următoarele considerente: Prin hotărârea A.G.E.A. nr. 2271 din 24 aprilie 2003 acționarii SC N.O. SA au aprobat înființarea societății mixte SC T.N. SA, având ca principali acționari SC N.O. SA, SC E.D. SA, SC C. SA, SC B. SA și SC T.C. SRL, pe structura activelor C.T.

Miorița și C.T. Covasna și terenurile aferente. Inițial, cererea de anulare a acestei hotărâri formulată de S.I.F. T. a fost respinsă prin sentința civilă nr. 7676/ COM din 21 octombrie 2003 a Tribunalului Constanța, dar ulterior prin decizia nr. 18/ COM din 26 ianuarie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, acțiunea a fost admisă și s-a dispus anularea hotărârii conform tranzacției încheiată între reclamanta S.I.F. T. SA și pârâta SC N.O. SA. În speță, instanța de apel a aplicat în mod greșit regimul de drept comun al nulității actelor juridice și a reținut că anularea hotărârii A.G.E.A. din 24 aprilie 2004 cu efect retroactiv, care este actul principal, atrage și anularea actului subsecvent, respectiv actul constitutiv al SC T.N.

SA. Hotărârea A.G.E.A. a SC N.O. SA reprezintă o modalitate internă de realizare a voinței acționarilor și care în raport de dispozițiile art. 55 din Legea nr. 31/1990 nu are relevanță în ceea ce privește consimțământul valabil al societății față de terți la încheierea actului constitutiv al SC T.N. SA. Potrivit art. 55 alin. (1) din actul normativ menționat „în raporturile cu terții, societatea pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc obiectul de activitate”, iar alin. (2) prevede „clauzele actului constitutiv ori hotărârea organelor statutare ale societăților prevăzute în alineatul precedentul, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terților, chiar dacă au fost publicate”.

În raport de aceste prevederi legale rezultă că prin semnarea actului constitutiv al SC T.N. SA de către administratorul SC N.O., societatea a fost angajată față de ceilalți acționari ai societății înființată, cărora nu le este opozabilă hotărârea A.G.E.A. din 24 aprilie 2003 prin care reprezentantul SC N.O. SA a fost autorizat să semneze actul constitutiv. Așa fiind, în speță, nu este aplicabil principiul nulității actelor juridice din drept comun al anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal, transpus în adagiul „rezoluto jure dantis, „rezoltivur jus accipientis”. Intimata-reclamantă deși a solicitat în acțiune constatarea nulității societății - recurente-pârâte pentru lipsa actului constitutiv și a invocat dispozițiile art. 56 lit. a) din Legea nr. 31/1990, în raport de considerentele reținute, în prezenta decizie, aceasta nu a dovedit existența cauzei de nulitate a societății.

Trebuie precizat că nulitatea societăților comerciale are un regim juridic diferit față de domeniul de aplicare a nulității de drept comun, în sensul că în situația în care s-ar constata existența unei cauze de nulitate, aceasta nu are efect retroactiv, ea producând efecte numai pentru viitor. Aceasta pentru că nulitatea societății comerciale este o instituție specială care are un regim juridic mai restrictiv, pentru a proteja interesele asociaților, precum și a terților care au contractat cu bună credință cu o societate comercială. Nu trebuie ignorat faptul că prin decizia nr. 18 din 16 ianuarie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, s-a dispus anularea hotărârii A.G.E.A.

a SC N.O. SA din 24 aprilie 2003, dar aceasta numai în urma unei tranzacții încheiate între reclamanta S.I.F. T. SA și pârâta SC N.O. SA, înțelegere care nu poate avea nici un efect asupra recurentei, societate mixtă constituită din mai mulți acționari, și care de altfel nu a fost parte în acest litigiu. Pentru considerentele reținute, urmează ca potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (2) C. proc. civ., să se admită recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei instanței de apel ce se va modifica în sensul că se va admite apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului pe care o va schimba în tot, în sensul că va respinge acțiunea reclamantei. Se va respinge cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată, deoarece nu s-au făcut dovezi în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC T.N. SA NEPTUN, împotriva deciziei nr. 226/ COM din 17 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Modifică decizia recurată, în sensul că admite apelul declarat de pârâta SC T.N. SA NEPTUN, împotriva sentinței nr. 3698/ COM din 26 ianuarie 2007, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția comercială, pe care o schimbă în tot, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SC N.O. SA NEPTUN. Respinge cererea recurentei privind plata cheltuielilor de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2008.