ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3355/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3355/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație
și Justiție, secția I civilă, la data de 19 mai 2014 (15 mai 2014, data poștei)
contestatorul D.I. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile
nr. 14 din 11 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I
civilă.
Cererea
a fost inițial înregistrată în Dosarul nr. 3610/1/2012, ulterior fiind
înregistrată sub număr nou, respectiv 2027/1/2014.
La termenul din 16
octombrie 2014, contestatorul a precizat că cererea sa nu constituie o nouă
contestație în anulare, ci privește contestația în anulare formulată în Dosarul
nr. 3610/1/2012, pe care înțelege să o susțină cu acte noi.
Dosarul nr.
3610/1/2012 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I
civilă are ca obiect contestația în anulare formulată de contestatorul D.I.
împotriva aceleiași decizii, respectiv Decizia civilă nr. 14 din 11 ianuarie
2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Cauza a fost
suspendată la termenul din 12 decembrie 2012 în baza dispozițiilor art. 242
alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., la 2 aprilie 2014, repusă pe rol, din oficiu,
în vederea discutării perimării, acordându-se termen la 28 mai 2014 când,
instanța a pronunțat Decizia nr. 1622, prin care a constatat perimată
contestația în anulare.
Contestatorul a
formulat o nouă contestație în anulare, împotriva aceleiași decizii,
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la
data de 10 iunie 2014 (6 iunie 2014, data poștei) sub nr. 2275/1/2014. Prin
încheierea din 27 noiembrie 2014, instanța a dispus conexarea acestei cauze la
Dosarul nr. 2027/1/2014.
În ce privește
contestația înregistrată la data de 19 mai 2014 (15 mai 2014, data poștei)
contestatorul a avut o atitudine oscilantă, în sensul că, la termenul din 16
octombrie 2014 a precizat că cererea nu este o nouă contestație, ci se referă
la contestația în anulare formulată împotriva aceleiași decizii, în Dosarul nr.
3610/1/2012, iar la termenul din 27 noiembrie 2014 a precizat că aceasta
constituie o cerere nouă.
În oricare dintre
ipotezele indicate de contestator, contestația urmează a fi respinsă, pentru
următoarele considerente:
Dacă s-ar considera
că cererea nu constituie o nouă contestație în anulare, ci o cerere de repunere
pe rol a contestației ce a format obiectul Dosarului nr. 3610/1/2012,
suspendată la 12 decembrie 2012 în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2
C. proc. civ., aceasta nu poate fi primită întrucât, pe de o parte, a fost
formulată după expirarea termenului de perimare, iar pe de altă parte, în acest
dosar s-a pronunțat Decizia nr. 1622 din 28 mai 2014, prin care s-a constatat
perimată contestația în anulare, astfel că nu s-ar putea pronunța o altă
soluție cu privire la aceeași contestație în anulare, împotriva aceleiași
decizii.
Și dacă s-ar
considera că cererea constituie o nouă contestație în anulare, aceasta nu poate
fi primită, întrucât a fost tardiv formulată în raport de dispozițiile art. 319
alin. (2) C. proc. civ., care prevăd un termen de 1 an pentru exercitarea căii
de atac, în condițiile în care hotărârea contestată a fost pronunțată la 11
ianuarie 2010, iar contestația în anulare a fost formulată la 15 mai 2014.
Așa fiind, Înalta
Curte urmează a respinge contestația în anulare înregistrată la 19 mai 2014 (15
mai 2014, data poștei).
În ce privește
contestația în anulare conexă înregistrată la data de 10 iunie 2014 (6 iunie
2014, data poștei), în Dosar nr. 2275/1/2014, prin încheierea din 27 noiembrie
2014, instanța a dispus conexarea acesteia la prezenta contestație.
Examinând contestația
în anulare conexă, Înalta Curte urmează a o respinge ca tardivă, pentru
următoarele considerente:
Contestația în
anulare împotriva unei hotărâri irevocabile care nu se aduce la îndeplinire pe
cale de executare silită poate fi introdusă, potrivit art. 319 alin. (2) C.
proc. civ., în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat la
cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a
rămas irevocabilă.
În cauza de față,
decizia civilă a cărei anulare se solicită a fost pronunțată la data de 11
ianuarie 2010 și, având caracter irevocabil, nu a fost comunicată, iar
contestația în anulare a fost declarată la data de 6 iunie 2014, peste termenul
de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Conform dispozițiilor
art. 103 C. proc. civ., "Neexercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește
că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei".
Articolul invocat
prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor
prevăzute de lege, în afară de cazul când partea solicită repunerea în termen,
ceea ce contestatoarea nu a făcut.
Așa fiind, Înalta
Curte urmează să dispună respingerea contestației în anulare ca tardivă, făcând
astfel aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc.
civ. pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.
Având în vedere
soluția ce urmează a se pronunța, nu se mai impune analiza excepției
inadmisibilității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
contestația în anulare formulată de contestatorul D.I. înregistrată la 19 mai
2014 (15 mai 2014, data poștei) împotriva Deciziei civile nr. 14 din 11 ianuarie
2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Respinge, ca tardivă,
contestația în anulare conexă formulată de același contestator împotriva
aceleiași decizii înregistrată la data de 10 iunie 2014 (6 iunie 2014, data
poștei).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 noiembrie 2014.
Procesat de GGC - CL