ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3359/2014

Asupra cererii de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 5055 din 29 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosar nr. 8676/2/2010, a fost admis recursul declarat de reclamantul V.O.M. împotriva Deciziei civile nr. 202 A din 24 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a modificat, în parte, decizia recurată, în sensul că s-a înlăturat dispoziția de admitere a apelului formulat de pârâta R.A. A.P.P.S. în contradictoriu cu intimata intervenientă A.S.V., menținându-se celelalte dispoziții ale deciziei. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare V.O.M. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 3 ianuarie 2013. La termenul de la 23 septembrie 2013, judecata contestației în anulare a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ., întrucât părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea în lipsă, iar la 15 octombrie 2014, din oficiu, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, fixând termen la 27 noiembrie 2014, când instanța a invocat excepția perimării contestației în anulare. Analizând cu prioritate această excepție, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata și din oficiu. Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ. În speță, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din 23 septembrie 2013, stabilit pentru soluționarea contestației în anulare și, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea cauzei, constatându-se că nici una dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă. Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 24 septembrie 2014, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc.

civ., părțile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecății. Reținând că în cauză sunt întrunite condițiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și constatând că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată și din oficiu de instanță, față de dispozițiile art. 252 alin. (1) teza I din același cod, Înalta Curte urmează să constate perimată contestația în anulare cu care a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorul V.O.M. împotriva Deciziei civile nr. 5055 din 29 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2014. Procesat de GGC - CL