ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6006/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6006/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut
următoarele:
Hotărârea
instanței de apel
Prin decizia nr. 753 A din 17 octombrie 2011,
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de
familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele U.I., A.V. și G.M.
împotriva sentinței civile nr. 1046 din 09 iulie 2010 pronunțată de Tribunalul
București, secția a V-a civilă.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel a reținut că la emiterea deciziei nr. 116 din 14
august 2008 emisă de Administrația Națională de Meteorologie a fost luată în
considerare sentința civilă nr. 1222 din 16 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul
București, secția a V-a civilă, și, în aplicarea prevederilor Titlului VII din
Legea nr. 247/2005, a pus de acord art. 1 din decizia nr. 341/2005 emisă de
intimată cu hotărârea Tribunalului.
Nu a putut fi
reținută critica privitoare la executarea sentinței civile nr. 1222/2008,
deoarece în mod corect intimata a emis o nouă decizie, nr. 116/2008, în
executarea de bună-voie a obligațiilor stabilite prin hotărârea judecătorească.
Formularea plângerii
la 25 septembrie 2008 și neinvocarea tardivității de către intimată au făcut ca
cererea să fie socotită în termen.
Pe fondul cauzei,
contestatoarele au acceptat despăgubirile materiale, contestând în prima
plângere admisă de instanță numai cuantumul acestora și nu modul în care a fost
soluționată cererea lor, fiind reținut în considerentele sentinței civile nr.
1222/2006, așa cum rezultă din plângerea formulată la 03 ianuarie 2006, că
valoarea despăgubirilor stabilite prin decizia nr. 341/2005 este net inferioară
față de valoarea de circulație a imobilului din zona respectivă.
Recursul
2.1. Motive
Reclamantele au
declarat recurs prin care, în temeiul art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ., au
formulat următoarele critici:
Instanța de apel a
analizat alte aspecte decât cele deduse judecății, respectiv faptul că
reclamantele au aflat după pronunțarea sentinței civile nr. 1222/2006 că
terenul în suprafață de 77 m.p. este liber, astfel încât ar putea fi restituit
în natură.
Instanța de apel nu a
pus în discuția părților aspectele la care face referire în motivarea hotărârii
și a ignorat probatoriul administrat în cauză. Hotărârea nu este motivată
raportat la probațiunea efectuată în prezentul dosar, ci se raportează la acte
efectuate într-un dosar suspendat.
Apelul declarat
împotriva sentinței civile nr. 1222/2006 este suspendat până la soluționarea
irevocabilă a prezentului dosar. Instanța de apel este în eroare atunci când
susține că sentința civilă nr. 1222/2006 nu a fost atacată.
Instanța de apel a
comis o gravă eroare considerând că plângerea a fost formulată tardiv.
2.2. Analiza
recursului
Recursul nu este
întemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 341
din 21 noiembrie 2005, Administrația Națională de Meteorologie a stabilit, în
soluționarea notificării transmise de către reclamante, că acestea au dreptul
la despăgubiri în valoare de 5.270 RON pentru terenul în suprafață de 77 m.p.,
situat în Cluj-Napoca, județ Cluj.
Reclamantele au
contestat această măsură reparatorie numai în ce privește cuantumul
despăgubirilor, iar nu și cu privire la natura măsurii reparatorii.
Împrejurarea că ar fi aflat ulterior că terenul este liber este lipsit de
relevanță, câtă vreme Legea nr. 10/2001 nu îngăduie declanșarea unui nou
litigiu pentru obținerea restituirii în natură a unui imobil în funcție de
momentul la care persoana interesată află situația juridică a imobilului
respectiv.
Instanța de apel nu a
reținut autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1222/2006, câtă
vreme aceasta nu a rămas definitivă, ci a faptului că atâta timp cât nu s-a
solicitat restituirea în natură prin chiar contestația cu care a fost învestită
instanța, nu mai poate fi contestată dispoziția inițială emisă de intimată sub
aspectul restituirii în natură a terenului în suprafață de 77 m.p.
Ca atare, nu este
întemeiată nici critica vizând reținerea autorității de lucru judecat, nici cea
referitoare la eventuala invocare a tardivității plângerii, instanța de apel
nemotivându-și soluția pe nesocotirea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea
nr. 10/2001.
Față de cele ce
preced, instanța de apel a făcut aplicarea corectă a prevederilor legii
materiale incidente în cauză, astfel încât criticile formulate nu întrunesc
cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Nu este întemeiată
nici critica vizând nelegalitatea hotărârii din apel pentru nemotivarea
aspectelor deduse judecății, pentru că instanța de apel și-a întemeiat
considerentele pe analiza criticilor deduse controlului judiciar. Or, după
prezentarea evoluției procesului în primă instanță s-a invocat, ca și în
prezentul recurs, faptul că prima instanță a analizat alte aspecte decât cele
deduse judecății, nu a ținut cont de momentul la care apelantele au luat
cunoștință de faptul că terenul în suprafață de 77 m.p. este liber, și a
încălcat prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Din verificarea
deciziei recurate a rezultat că instanța de apel a răspuns exact acestor
critici. Prin urmare, nu este întemeiat nici motivul de nelegalitate vizând
art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Cât privește
aprecierea greșită a probatoriului administrat, aceasta este o chestiune care
ține de temeinicia hotărârii, inadmisibil de analizat în recurs, față de art.
304 C. proc. civ.
În temeiul art. 312
alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința
rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamantele U.I., A.V. și G.M. împotriva
deciziei nr. 753 A din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a
III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04
octombrie 2012.