ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6006/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia nr. 753 A din 17 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele U.I., A.V. și G.M. împotriva sentinței civile nr. 1046 din 09 iulie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la emiterea deciziei nr. 116 din 14 august 2008 emisă de Administrația Națională de Meteorologie a fost luată în considerare sentința civilă nr. 1222 din 16 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, și, în aplicarea prevederilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, a pus de acord art. 1 din decizia nr. 341/2005 emisă de intimată cu hotărârea Tribunalului.

Nu a putut fi reținută critica privitoare la executarea sentinței civile nr. 1222/2008, deoarece în mod corect intimata a emis o nouă decizie, nr. 116/2008, în executarea de bună-voie a obligațiilor stabilite prin hotărârea judecătorească. Formularea plângerii la 25 septembrie 2008 și neinvocarea tardivității de către intimată au făcut ca cererea să fie socotită în termen. Pe fondul cauzei, contestatoarele au acceptat despăgubirile materiale, contestând în prima plângere admisă de instanță numai cuantumul acestora și nu modul în care a fost soluționată cererea lor, fiind reținut în considerentele sentinței civile nr. 1222/2006, așa cum rezultă din plângerea formulată la 03 ianuarie 2006, că valoarea despăgubirilor stabilite prin decizia nr. 341/2005 este net inferioară față de valoarea de circulație a imobilului din zona respectivă.

2. Recursul 2.1. Motive Reclamantele au declarat recurs prin care, în temeiul art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ., au formulat următoarele critici: Instanța de apel a analizat alte aspecte decât cele deduse judecății, respectiv faptul că reclamantele au aflat după pronunțarea sentinței civile nr. 1222/2006 că terenul în suprafață de 77 m.p. este liber, astfel încât ar putea fi restituit în natură. Instanța de apel nu a pus în discuția părților aspectele la care face referire în motivarea hotărârii și a ignorat probatoriul administrat în cauză. Hotărârea nu este motivată raportat la probațiunea efectuată în prezentul dosar, ci se raportează la acte efectuate într-un dosar suspendat. Apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 1222/2006 este suspendat până la soluționarea irevocabilă a prezentului dosar.

Instanța de apel este în eroare atunci când susține că sentința civilă nr. 1222/2006 nu a fost atacată. Instanța de apel a comis o gravă eroare considerând că plângerea a fost formulată tardiv. 2.2. Analiza recursului Recursul nu este întemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 341 din 21 noiembrie 2005, Administrația Națională de Meteorologie a stabilit, în soluționarea notificării transmise de către reclamante, că acestea au dreptul la despăgubiri în valoare de 5.270 RON pentru terenul în suprafață de 77 m.p., situat în Cluj-Napoca, județ Cluj. Reclamantele au contestat această măsură reparatorie numai în ce privește cuantumul despăgubirilor, iar nu și cu privire la natura măsurii reparatorii.

Împrejurarea că ar fi aflat ulterior că terenul este liber este lipsit de relevanță, câtă vreme Legea nr. 10/2001 nu îngăduie declanșarea unui nou litigiu pentru obținerea restituirii în natură a unui imobil în funcție de momentul la care persoana interesată află situația juridică a imobilului respectiv. Instanța de apel nu a reținut autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1222/2006, câtă vreme aceasta nu a rămas definitivă, ci a faptului că atâta timp cât nu s-a solicitat restituirea în natură prin chiar contestația cu care a fost învestită instanța, nu mai poate fi contestată dispoziția inițială emisă de intimată sub aspectul restituirii în natură a terenului în suprafață de 77 m.p.

Ca atare, nu este întemeiată nici critica vizând reținerea autorității de lucru judecat, nici cea referitoare la eventuala invocare a tardivității plângerii, instanța de apel nemotivându-și soluția pe nesocotirea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Față de cele ce preced, instanța de apel a făcut aplicarea corectă a prevederilor legii materiale incidente în cauză, astfel încât criticile formulate nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Nu este întemeiată nici critica vizând nelegalitatea hotărârii din apel pentru nemotivarea aspectelor deduse judecății, pentru că instanța de apel și-a întemeiat considerentele pe analiza criticilor deduse controlului judiciar.

Or, după prezentarea evoluției procesului în primă instanță s-a invocat, ca și în prezentul recurs, faptul că prima instanță a analizat alte aspecte decât cele deduse judecății, nu a ținut cont de momentul la care apelantele au luat cunoștință de faptul că terenul în suprafață de 77 m.p. este liber, și a încălcat prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Din verificarea deciziei recurate a rezultat că instanța de apel a răspuns exact acestor critici. Prin urmare, nu este întemeiat nici motivul de nelegalitate vizând art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Cât privește aprecierea greșită a probatoriului administrat, aceasta este o chestiune care ține de temeinicia hotărârii, inadmisibil de analizat în recurs, față de art. 304 C. proc.

civ. În temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantele U.I., A.V. și G.M. împotriva deciziei nr. 753 A din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 octombrie 2012.