ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4137/2010

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

Decizia nr. 6068 din 28 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a fost admis recursul

declarat de reclamanții S.N. și S.E. împotriva Deciziei civile nr. 170 din 10

iunie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori

și de familie, pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecare la aceiași

instanță.

Pentru a pronunța această decizie,

înalta Curte a reținut, în esență, următoarele:

Terenul în litigiu, ce a făcut

obiectul notificării formulate de recurenții - contestatori în suprafață de 3.858

mp, situat în punctul „La câmp M.R." a avut destinația de teren arabil

situat în extravilanul localității Ploiești, așa cum rezultă din actele de

proprietate aflate la dosar și din raportul de expertiză (fila 95 dosar fond).

În raport cu situația juridică

stabilită, în speță sunt incidente dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

republicată cum au stabilit cele două instanțe.

Potrivit art. 292 alin. (1) C. proc.

civ., instanța de apel nu se poate pronunța asupra altor motive, mijloace de

apărare și dovezi decât cele indicate de prima instanță, astfel că în mod

corect a fost respinsă cererea recurenților de a identifica unitățile

deținătoare a terenurilor și trimiterea notificărilor comisiei comunale

orășenești și municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991.

A mai susținut că este nefondată

critica referitoare la respingerea probei cu o nouă expertiză tehnică pentru

identificarea terenului în litigiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Curții de Apel Ploiești având prim termen de judecată la data de 22 septembrie

2009.

La termenul de judecată din data de 8

decembrie 2009 contestatorii S.N. și S.E. au învederat instanței că au formulat

o contestație la titlu împotriva Deciziei nr. 6068 din 18 mai 2009 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția civila și de proprietate intelectuală, pe

motiv că între considerentele deciziei și dispozitiv există contradicție

solicitând lămurirea dispozitivului.

În temeiul art. 244 pct. 1 C. proc.

civ., Curtea de Apel Ploiești a dispus suspendarea judecății până la

soluționarea contestației.

La termenul de judecată din data de 1

iulie 2010 contestatorul S.N. prin apărător a precizat că obiectul acțiunii îl

reprezintă lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 6068 din 28 mai 2009

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală.

Dintr-o regretabilă eroare din

considerentele deciziei civile mai sus menționate lipsesc câteva argumente care

au fundamentat soluția de admitere a recursului contestatorilor, casarea

deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță și

anume:

Așa cum rezultă din considerentele

sentinței civile nr. 1093 din 2 aprilie 2008 a Tribunalului Prahova, terenurile

solicitate de către contestatori intra sub incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001,

fiind situate la data preluării în extravilanul municipiului Ploiești.

La fila 112 dosar fond, există adresa

din 28 februarie 2008 emisă de Primăria Municipiului Ploiești, D.G.D.U., din

care rezultă că „potrivit planului cadastral din anul 1973, întocmit pentru

lucrarea de „Introducere cadastru funciar" în municipiul Ploiești, terenul

ce-l revendicați conform planului de situație întocmit de expertul topo P.D.,

se află situat pe teritoriul administrativ al municipiului Ploiești".

Or, din considerentele deciziei civile

recurate rezultă că terenurile în litigiu la data notificării erau situate în

extravilanul localității Ploiești iar în prezent sunt evidențiate în intravilan

și ocupate de construcții și spațiile necesare funcționării acestora.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001,

nu intră sub incidența acestei legi, terenurile situate în extravilanul

localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele

al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991, republicată cu

modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru

reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor

forestiere.

În cauza dedusă judecății,

împrejurările de fapt ale cauzei nu au fost pe deplin stabilite.

Astfel se constată ca instanța de apel

a reținut incidența dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, argumentat de

faptul ca terenurile în litigiu la data notificării erau situate în

extravilanul localității Ploiești.

O asemenea concluzie nu este

fundamentată prin probatoriul administrat.

În aceste condiții instanța de apel cu

ocazia rejudecării va dispune completarea probatoriilor în vederea stabilirii

cu exactitate dacă terenul în litigiu la data notificării reclamanților, era

sau nu în intravilanul localității Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea, înlocuiește

considerentele Deciziei civile nr. 6068 din 28 mai 2009 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în

Dosarul nr. 2075/105/2007 cu considerentele reținute prin prezenta încheiere.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

1 iulie 2010.