ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1994/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. 10555/2006 reclamantul G.S. a chemat în judecată pe pârâta A.N.P.H. solicitând anularea deciziei de încadrare în grad handicap nr. 4936 din 27 iulie 2006 emisă de C.S.E.P.H.A. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în mod eronat, Comisia a apreciat că acesta nu se încadrează în criteriile medicale indicate prin Ordinul M.S.F. nr. 726/10/2002, în condițiile în care a fost supus la 2 operații pe creier cauzate de un hematom intra cerebral, în urma cărora are mari tulburări de memorie, amețeli, iritabilitate.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Constanța, raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, apreciind că, în cauză, competența aparține Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ. Judecătoria Constanța, prin sentința civilă nr. 9222 din 9 octombrie 2006, a admis excepția și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ. În considerentele sentinței, instanța a arătat că, în raport de dispozițiile art. 13 alin. (5) din O.G. nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea A.N.P.H., deciziile emise de comisia superioară pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ, iar în conformitate cu prevederile art. 3 pct. 1 C. proc.

civ., competența de soluționare în primă instanță a acestor cereri aparține curții de apel. Curtea Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 869 din 18 decembrie 2006, a respins acțiunea reclamantului ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul nu se încadrează în dispozițiile Cap. II pct. 1 din Ordinul nr. 726/10/2002 al M.F.S, întrucât a contractat AVC hemoragic în timpul activității profesionale și nu anterior calității de asigurat, acesta este motivul pentru care beneficiază de protecția socială oferită de sistemul asigurărilor sociale și prezintă în fapt o complicație majoră a bolii cardiovasculare.

Curtea a arătat că decizia contestată este legală și că reclamantul nu a administrat nici un mijloc de probă, în condițiile art. 1169 C. civ., prin care să combată concluziile comisiilor de specialitate care au stabilit gradul de handicap. Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat recurs, în termen legal, reclamantul G.S., care a solicitat admiterea recursului, iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. În motivarea cererii de recurs, se susține de către recurent că decizia de încadrare în grad handicap pe care o contestă nu a avut în vedere starea sa medicală care, în prezent, s-a deteriorat în mod accentuat. Intimata a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând hotărârea atacată, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că se impune respingerea recursului ca nefondat. Sentința criticată este legală și temeinică, în speță nefiind incidente cazurile prevăzute de art. 304 sau art. 304 1 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii. Astfel, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (4) din O.G. nr. 14/2003, recurentul a contestat la C.S.E.P.H.A. certificatul de persoană cu handicap din 9 iunie 2006 eliberat de C.S.E.P.H.A. din județul Constanța, prin care nu a mai fost încadrat în categoria persoanelor cu handicap.

Această contestație a fost respinsă de către intimată, prin decizia nr. 4936 din 27 iulie 2006, cu motivarea că recurentul, pe fondul HTA severe în stadiul avansat (stadiul III), a făcut o complicație majoră, respectiv un AVC hemoragic cu localizare temporo-parieto-occipitală dreaptă pentru care a fost operat, precum și o semipareză stângă; în consecință, s-a apreciat că recurentul nu îndeplinește criteriile medicale pentru acordarea gradului de handicap pentru adulți, aprobate prin Ordinul nr. 726/10/2002 al M.F.S. (a se vedea dosar fond).

Aceste criterii medicale, la Cap. II pct. 1 stipulează: „pentru persoanele prevăzute la lit. a) și b) certificatele de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap se vor emite numai pentru AVC cu deficit motor, apărute anterior dobândirii calității de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de stat, dar nu mai târziu de vârsta standard de pensionare.” Așadar, în mod corect prima instanță a reținut că recurentul-reclamant nu îndeplinește criteriile menționate mai sus pentru considerentele arătate în sentința atacată. În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2005, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de G.S. împotriva sentinței civile nr. 869/ CA din 18 decembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2007.