ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 844/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 3616 din 22 iunie 2011,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal a respins ca nefondat recursul declarat de T.V.G. împotriva sentinței

civile nr. 334 din 27 septembrie 2010, a Curții de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța

această decizie, Înalta Curte a reținut că titlurile instituite de Legea nr.

341/2004 se acordă avându-se în vedere calitatea și titlurile atestate potrivit

Legii nr. 42/1990 or, reclamantul nu a făcut dovada că este posesorul unui

certificat de revoluționar obținut conform Legii nr. 42/1990, astfel că,

pârâții nu au putut proceda la preschimbarea noului tip de certificat.

Împotriva acestei

decizii recurentul a formulat cerere de revizuire susținând, în esență, că

decizia nu este legală, întrucât din completul de judecată din 22 iunie 2011 a

făcut parte și un judecător aflat în stare de incompatibilitate, deoarece

împotriva sa DNA a declanșat urmărirea penală.

Cererea de revizuire

este inadmisibilă.

Potrivit

dispozițiilor art. 322 C. proc. civ., pot fi supuse revizuirii hotărârile

rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile

date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.

Codul de procedură

civilă prevede, așadar - cu caracter limitativ - două categorii de hotărâri

judecătorești care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, care este

revizuirea, după cum urmează: a) hotărârile rămase definitive în instanța de

apel sau prin neapelare și b) hotărârile pronunțate de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul.

Rezultă, deci, că

hotărârile aparținând celei de-a doua categorii, cum este cazul în speță, pot

fi supuse revizuirii numai în cazurile în care soluția instanței de recurs a

fost pronunțată în urma examinării cauzei sub aspectul fondului său.

Evocarea fondului de

către instanța de recurs presupune ca, în cadrul soluționării căii de atac,

instanța de control judiciar să facă fie o proprie analiză a probelor

administrate în cauză, de natură să conducă la stabilirea unei alte situații de

fapt decât cea reținută de instanța de fond, fie aplicarea altor dispoziții

legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, urmând să dea o altă

dezlegare raportului juridic dedus judecății.

Pot fi, așadar,

atacate cu revizuire hotărârile prin care instanța de recurs admite recursul și

modifică în tot sau în parte hotărârea recurată sau admite recursul, casează cu

reținere hotărârea atacată și rejudecă fondul cauzei.

Dimpotrivă, nu pot forma

obiectul revizuirii, întrucât nu evocă fondul, hotărârile instanțelor de recurs

prin care se declină competența de soluționare a acestei căi de atac, cele prin

care se dă o soluție urmare actelor de dispoziție procesuală pe care le pot

face părțile (în caz de renunțare la judecata recursului, la judecata acțiunii

sau la dreptul dedus judecății, precum și de încheiere a unei tranzacții), cele

prin care se respinge sau se anulează recursul în temeiul unei excepții

procesuale, cele prin care se constată perimarea recursului sau se anulează

recursul ca neregulat introdus, ca netimbrat ori ca insuficient timbrat, cele

prin care se constată nulitatea recursului sau se respinge recursul ca nefondat

sau ca tardiv, și nici hotărârile de casare intermediare, prin care s-a admis

recursul și s-a casat cu reținere sau cu trimitere.

Cum, în cauza de

față, prin decizia a cărei revizuire se solicită, instanța de recurs a respins

calea de atac formulată împotriva hotărârii instanței de fond vizate, aceasta

fiind menținută ca legală și temeinică, condiția evocării fondului nu este

îndeplinită, astfel încât, constatându-se întemeiată excepția

inadmisibilității, cererea de revizuire va fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de T.V.G. împotriva Deciziei nr. 3616 din 22 iunie 2011 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 februarie 2012.

Procesat de GGC - LM