ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 226/2014

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 3218 din 12 martie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul G.G. împotriva Sentinței nr. 404 din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reținând, în esență, că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică prin respingerea acțiunii formulate de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Împotriva Deciziei nr. 3218 din 12 martie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire G.G., invocând prevederile art. 322 pct. 2 C. proc.

civ. Cererea de revizuire este inadmisibilă. Potrivit dispozițiilor art. 322 C. proc. civ., pot fi supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. C. proc. civ. prevede, așadar - cu caracter limitativ - două categorii de hotărâri judecătorești care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, care este revizuirea, după cum urmează: a) hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare și b) hotărârile pronunțate de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. Rezultă, deci, că hotărârile aparținând celei de-a doua categorii, cum este cazul în speță, pot fi supuse revizuirii numai în cazurile în care soluția instanței de recurs a fost pronunțată în urma examinării cauzei sub aspectul fondului său.

Evocarea fondului de către instanța de recurs presupune ca, în cadrul soluționării căii de atac, instanța de control judiciar să facă fie o proprie analiză a probelor administrate în cauză, de natură să conducă la stabilirea unei alte situații de fapt decât cea reținută de instanța de fond, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce au fost, deja, stabilite, urmând să dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății. Pot fi, așadar, atacate cu revizuire hotărârile prin care instanța de recurs admite recursul și modifică, în tot sau în parte, hotărârea recurată sau admite recursul, casează cu reținere hotărârea atacată și rejudecă fondul cauzei.

Dimpotrivă, nu pot forma obiectul revizuirii, întrucât nu evocă fondul, hotărârile instanțelor de recurs prin care se declină competența de soluționare a acestei căi de atac, cele prin care se dă o soluție urmare actelor de dispoziție procesuală pe care le pot face părțile (în caz de renunțare la judecata recursului, la judecata acțiunii sau la dreptul dedus judecății, precum și de încheiere a unei tranzacții), cele prin care se respinge sau se anulează recursul în temeiul unei excepții procesuale, cele prin care se constată perimarea recursului sau se anulează recursul ca neregulat introdus, ca netimbrat ori ca insuficient timbrat, cele prin care se constată nulitatea recursului sau se respinge recursul ca nefondat sau ca tardiv, și nici hotărârile de casare intermediare, prin care s-a admis recursul și s-a casat cu reținere sau cu trimitere.

Cum, în cauza de față, prin decizia a cărei revizuire se solicită, instanța de recurs a respins calea de atac formulată împotriva hotărârii instanței de fond vizate, aceasta fiind menținută ca legală și temeinică, condiția evocării fondului nu este îndeplinită, astfel încât, constatându-se întemeiată excepția inadmisibilității, cererea de revizuire va fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de G.G. împotriva Deciziei nr. 3218 din 12 martie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2014. Procesat de GGC - AZ