ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2926/2009

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală

nr. 418 din 15 iunie 2009 a Curții de Apel Galați a fost respinsă ca nefondată,

contestația în anulare formulată de condamnatul L.A.G. cu privire la Decizia

penală nr. 256 din 13 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați în

Dosarul nr. 13451/233/2007 (Decizia penală nr. 475 din 18 noiembrie 2008

pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 13451/233/2007 - Sentința penală

nr. 859 din 16 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Galați) .

A fost obligat

contestatorul la plata sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru a pronunța

această soluție Curtea de Apel Galați a reținut că la data de 6 mai 2009

petiționarul L.A.G. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale

nr. 256/R din 13 aprilie 2009 a Curții de Apel Galați, arătând că instanța de

recurs a procedat la judecarea cauzei (13 aprilie 2009) în lipsa sa, fiind în

imposibilitate de a se prezenta și a comunica acest lucru.

În drept a fost

invocat motivul prevăzut de art. 386 lit. b) C. proc. pen.

Curtea de Apel Galați

a apreciat că afirmațiile contestatorului nu se confirmă, neexistând dovezi, cu

atât mai mult cu cât la 06 aprilie 2009 acesta încheiase un contract de

asistență juridică cu un avocat care s-a angajat să studieze dosarul și putea

să-1 contacteze.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat "apel" contestatorul L.A.G. fără a motiva calea

de atac.

La termenul de

judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus din oficiu în discuția

părților inadmisibilitatea căii de atac exercitate de către contestatorul

L.A.G.

Înalta Curte de

Casație și Justiție consideră recursul declarat de contestator inadmisibil,

pentru următoarele considerente.

Dând eficiență

principiilor stabilite prin art. 129 din Constituția României, revizuită,

privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum

și a celor privind liberul acces la justiție, statuat prin art. 21 din Legea

fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem

coerent al căilor de atac, aceleași pentru persoane aflate în situații

identice.

Potrivit

dispozițiilor din partea specială a Codului de procedură penală admisibilitatea

căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor

legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile judecătorești

a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de

declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Potrivit art. 385

1

C. proc. pen. sunt susceptibile de reformare pe calea recursului hotărârile

judecătorești nedefinitive, determinate de lege.

Așadar, limitând

calea de atac menționată exclusiv la hotărârile nedefinitive determinate de

lege, Codul de procedură penală a stabilit principiul unicității acestora, în

raport de care posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este

exclusă. Conform dispozițiilor art. 389 C. proc. pen. contestația în anulare

pentru cazurile prevăzute în art. 386 lit. a) - c) și e) C. proc. pen. poate fi

exercitată numai împotriva hotărârilor penale care au rămas definitive la

instanța de recurs.

Or, în speță,

instanța de recurs care a pronunțat Decizia penală nr. 418/R din 15 iunie 2009

împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare este Curtea de Apel

Galați, hotărârea acesteia prin care a soluționat contestația în anulare fiind

definitivă.

Conform art. 385

1

C. proc. pen. sunt susceptibile de reformare pe calea recursului, numai

hotărârile nedefinitive, or în speță este vorba de o hotărâre definitivă, care

nu poate fi atacată cu recurs.

Prin urmare, excepția

inadmisibilității recursului, ridicată din oficiu, de către instanța de

judecată este întemeiată așa încât conform art. 385

15

alin. (1) pct.

l lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de către

contestatorul L.A.G.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatorul L.A.G. împotriva Deciziei

penale nr. 418/R din 15 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul

contestator să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 8 septembrie 2009.