ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 342/2012

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 4.143 din 16 septembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondat recursul formulat de baroul Bihor și Uniunea Națională a Barourilor din România împotriva sentinței civile nr. 108/CA din 29 aprilie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal și a obligat recurenții să plătească intimatului C.A.C. cheltuieli de judecată în sumă de 261,06 lei.

Cererea recurentei – pârâte, Uniunea Națională a Barourilor din România pentru îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul deciziei nr. 4143 din 16 septembrie 2011, în sensul că nu a fost legal citată pentru termenul la care s-a judecat recursul, a fost respinsă ca nefondată prin încheierea dată în ședința Camerei de Consiliu din 29 septembrie 2011, constatându-se că aspectele învederate de recurentă nu pot face obiectul procedurii prevăzute de art. 281 alin. (1) C. proc. civ. pentru erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri. Împotriva deciziei nr. 4143 din 16 septembrie 2011 și a încheierii din 29 septembrie 2011, Uniunea Națională a Barourilor din România a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc.

civ., susținând că nu a fost legal citată pentru termenul din 16 septembrie 2011 la care a fost judecată pricina în recurs. Contestatoarea a arătat că termenul acordat inițial în cauză a fost 9 februarie 2012, iar la data de 16 septembrie 2012 trebuia soluționată numai cererea intimatului C.A.C. de preschimbare a termenului de judecată, fără judecarea recursurilor, așa cum în mod nelegal s-a procedat, deși nu a fost legal îndeplinită procedura de citare a recurenților. În susținerea cererii sale, contestatoarea a precizat că din conținutul citației emisă la data de 30 august 2011 rezultă în mod evident că a fost citată pentru termenul din 16 septembrie 2011 în vederea discutării cererii de preschimbare a termenului.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare ca nefondată pentru următoarele considerente: Conform dispozițiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.

Din înscrisurile dosarului rezultă că procedura de citare a contestatoarei Uniunea Națională a Barourilor din România a fost legal îndeplinită pentru termenul din 16 septembrie 2011, la care au fost judecate recursurile și această procedură s-a realizat atât prin citația admisă la 30 august 2011, cât și prin dovada de îndeplinire a procedurii de citare conform Legii nr. 202/2010, transmisă prin fax la data de 06 septembrie 2011. Susținerea contestatoarei privind citarea sa pentru termenul din 16 septembrie 2011 numai în vederea discutării cererii de preschimbare a termenului de judecată stabilit inițial pentru termenul din 9 februarie 2012 este în mod vădit neîntemeiată, atât față de actele de procedură îndeplinite în dosarul de recurs, dar și față de dispozițiile art. 153 alin. (3) C. proc.

civ., conform cărora, preschimbarea termenului de judecată se hotărăște în camera de consiliu, fără citarea părților. În consecință, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în baza cărora s-a solicitat retractarea deciziei și încheierii pronunțate de instanța de recurs în dosarul nr. 124/35/2011, Înalta Curte va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de Uniunea Națională a Barourilor din România. În baza dispozițiilor art. 274, raportat la art. 316 C. proc. civ., contestatoarea va fi obligată să plătească intimatului C.A.C. cheltuieli de judecată în sumă de 398,2 lei, reprezentând cheltuieli de transport și cazare dovedite cu înscrisurile aflate la filele nr. 39 – 42 din prezentul dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de Uniunea Națională a Barourilor din România împotriva Deciziei nr. 4143 din 16 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și împotriva încheierii din 29 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Obligă contestatoarea să plătească intimatului C.A.C. cheltuieli de judecată în sumă de 398,2 lei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2012.