ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.04.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1365/2008

HOTĂRÂRE
01.04.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1365/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

În urma controlului efectuat de Direcția de Control

Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Mureș la SC „T.L.” SA Târgu–Mureș, a fost

emisă decizia nr. 3 din 21 ianuarie 2003, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 154/R/2005

a Curții de Apel Târgu-Mureș prin care s-a dispus înregistrarea în evidența contabilă

a celor 27 de autobuze, procurate în sistem de leasing în baza contractelor încheiate

de SC „T.L.” SA Târgu–Mureș cu firma irlandeză „R.M.” Ltd.

Prin procesul-verbal din

30 iulie 2007 încheiat de Direcția de Control Financiar Ulterior a Camerei de

Conturi Mureș, în urma unui nou control la SC „T.L.” SA s-a constatat faptul că

măsura dispusă prin decizia nr. 3 din 21 ianuarie 2003 nu a fost adusă la îndeplinire,

iar organul de control, în temeiul dispozițiilor art. 127 lit. b) din Legea nr.

94/1992 a solicitat Curții de Conturi stabilirea unei amenzi civile în sarcina lui

T.B. și C.S.

Prin decizia nr. 121 din

3 octombrie 2007 Curtea de Conturi a României, secția jurisdicțională, a admis cererea

formulată de Direcția de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Mureș și

a stabilit amenda în cuantum de două salarii lunare în sarcina lui T.B. și C.S.

Pentru a hotărî astfel,

Curtea de Conturi a reținut că cererea de aplicare a amenzii civile este întemeiată,

fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 127 lit. b) din

Legea nr. 94/1992, având în vedere că legalitatea măsurilor dispuse prin decizia

nr. 3/2003 a Direcției de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Mureș

a fost consfințită prin decizia nr. 154/R/2005 a Curții de Apel Târgu-Mureș, iar

societatea nu a făcut înscrierea în contabilitate a celor 27 de autobuze achiziționate

în leasing, nici până la data de 30 iulie 2007.

Împotriva acestei decizii

au declarat recurs C.S. și T.B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând în esență că obligația de înregistrare în evidența contabilă a celor 27

de autobuze contravine legii contabilității, având în vedere că furnizorul acestora

– societatea irlandeză a fost radiată încă din anul 2003, iar SC „T.L.” SA Târgu–Mureș

nu a putut dobândi calitatea de proprietar.

Recursul este întemeiat.

Analizând cu prioritate

motivul de recurs de ordine publică invocat din oficiu de instanță, Curtea constată

că decizia nr. 121 din 3 octombrie 2007 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională,

este vădit nelegală, neputând produce nici un efect juridic pentru argumentele ce

vor fi expuse în continuare.

Astfel cum reiese din

conținutul acesteia decizia nr. 121 din 3 octombrie 2007 a fost pronunțată în compunerea

prevăzută de dispozițiile art. 56 din Legea nr. 94/1992 și în temeiul prevederilor

art. 127 lit. b) și ale art. 129 alin. (1) din același act normativ, stabilindu-se

cuantumul amenzii civile aplicate prin procesul-verbal de constatare din 9

august 2007 întocmit de controlorii financiari ai Direcției de Control Financiar

Ulterior din cadrul Camerei de Conturi Mureș.

Potrivit art. 140

alin. (1) fraza a II-a din Constituția României, republicată, în condițiile legii

organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează

de instanțele specializate.

În acord cu dispozițiile

constituționale, art. 1 din O.U.G. nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale

și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești,

aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2004 stabilește că până la constituirea instanțelor

judecătorești specializate, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi

se soluționează de către instanțele judecătorești.

Or, aceste prevederi constituționale

și legale se referă la întreaga activitate jurisdicțională a Curții de Conturi exercitată

prin colegiile jurisdicționale și secția jurisdicțională indiferent de compunerea

acestora astfel cum era reglementată prin art. 54–57 din Legea nr. 94/1992 republicată,

acest fapt rezultând cu claritate din prevederile art. 2 alin. (1) din O.U.G.

nr. 117/2003, modificat prin Legea nr. 49/2004 de aprobare a acestei ordonanțe de

urgență.

Se constată astfel, că

decizia adoptată de Curtea de Conturi în condițiile art. 56 din Legea nr. 94/1992,

republicată, este nelegală, această autoritate administrativă depășindu-și competența

legală prin atribuirea unor competențe jurisdicționale pe care nu le mai poate exercita.

Pe de altă parte, chiar

dacă nu ar fi intervenit aceste modificări ale prevederilor constituționale și legale,

potrivit prevederilor art. 129 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 care trimit la cele

ale art. 40 din Lege, competența de soluționare a cererii de stabilire a amenzii

civile prevăzute de art. 127 alin. (1) lit. b) nu revenea secției jurisdicționale

a Curții de Conturi în compunerea prevăzută de art. 56, ci, față de obiectul cauzei

și raportat la dispozițiile art. 44 din Lege, colegiului jurisdicțional al Camerei

de Conturi Județene.

Cum, însă, O.U.G. nr.

117/2003, aprobată cu modificări de Legea nr. 49/2004 a stabilit prin art. 2

alin. (1) lit. a) că activitatea colegiilor jurisdicționale de la lângă camerele

de conturi se preiau de tribunale, urmând a fi soluționate de secțiile sau, după

caz completele de contencios administrativ, iar în speță actul constatator al abaterilor

a fost întocmit de controlori financiari din cadrul Camerei de Conturi Mureș, Înalta

Curte reține incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc.

civ.

Astfel fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 312 pct. 1 și 3 și ale art. 313 C. proc. civ. coroborate cu cele

ale art. 10 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, decizia atacată

va fi casată și cauza va fi trimisă la Tribunalul Mureș, secția contencios administrativ.

Admite recursul declarat

de T.B. și C.S., împotriva deciziei nr. 121 din 3 octombrie 2007 a Curții de Conturi,

secția jurisdicțională.

Casează decizia atacată

și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Mureș, secția de contencios

administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 1 aprilie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-02-20
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1031/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Conturi a României, în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Deci
ÎCCJ 2003-01-29
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 328/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 4 martie 2002 reclamanta SC N. SRL Târgu Mureș a solicitat anularea Deciziei nr. 126 din 31 ianuarie 2002 emisă de M
ÎCCJ 2004-09-16
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6958/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 28 noiembrie 2000, la Curtea de Apel Târgu Mureș, reclamanta SC N.R. SRL a solicitat anularea deciziei nr. 1526 din 16 noiem
ÎCCJ 2003-10-30
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3603/2003
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 128/CA/ 2002, reclamanta SC T.P. SA Tulcea, în contradictoriu cu Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor di
ÎCCJ 2013-02-01
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 513/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2200 din 27 martie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată
Sursă