ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1031/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Conturi a României, în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Decizia nr. 24 din 15 martie 2006, a constatat că numitul O.D., fost consilier la Consiliul municipal Târgu-Mureș, a încălcat obligațiile prevăzute de art. 4 alin. (2) din lege întrucât nu a comunicat în scris informațiile cerute de organul de control, Direcția de control financiar, a județului Mureș și, în consecință, l-a obligat la plata unei penalizări de 37.000.000 lei. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurentul O.D. invocând, în principal, excepția necompetenței materiale în soluționarea cauzei, calea firească de urmat fiind cea prevăzută de Legea nr. 554/2004, astfel încât în primă Instanță competența de soluționare revenea Curții de Apel Târgu-Mureș.

A precizat recurentul că această cale de atac a fost indicată de autoritatea administrativă în dispozitivul actului administrativ emis, deși Legea nr. 94/1992, republicată, după revizuirea constituției în 2003, nu mai prevede această formă de control judiciar. În opinia recurentului, în raport cu dispozițiile art. 56 și art. 128 din Legea nr. 94/1992, penalizarea a fost stabilită de un organ necompetent material, întrucât pentru a adopta această reglementare legiuitorul a avut în vedere și dimensiunea jurisdicțională a Curții de Conturi, preluând C. proc. civ. amenda judiciară care poate fi aplicată numai de Instanțele judecătorești.

Au fost indicate și motivele pentru care, în opina acestuia, actul administrativ atacat nu este legal, susținându-se în esență că recurentului i s-a solicitat doar o declarație explicativă care nu poate fi obligatorie și nu îndeplinește rolul de informații, iar, în raport cu prevederile Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, în cazul acestuia nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 94/1992. Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că în speță este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. pentru care se pronunță casarea hotărârii, conform art. 312 alin. (3) C. proc. civ., avându-se în vedere considerentele în continuare arătate.

Decizia atacată a fost pronunțată de Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, într-o cauză având ca obiect aplicarea unei penalizări conform art. 128 din lege, pentru încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2), în modalitatea reținută prin procesul - verbal de constatare din 7 februarie 2006, întocmit de Direcția de control financiar a județului Mureș.

Potrivit art. 128 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) se penalizează cu 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, iar în conformitate cu dispozițiile art. 129 această abatere se constată de controlorii Curții de Conturi și amenda se stabilește de Colegiul jurisdicțional potrivit art. 40. Acest din urmă text a reglementat competența Colegiului jurisdicțional de a judeca și hotărî în primă instanță, cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagubele cauzate și plata de amenzi pentru abaterile cu caracter financiar comise de persoanele enumerate, cu care este sesizat conform art. 31 alin. (2) și 37 alin. (1). Constituția României, revizuită, a stabilit însă, prin art. 140 alin. (1) teza a II-a, că litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează, în condițiile legii organice, de Instanțele specializate.

Activitatea jurisdicțională a Curții de Conturi a fost preluată de Instanțele judecătorești în condițiile O.U.G. nr. 117/2003, act normativ care a atribuit, prin art. 1, competența de soluționare a litigiilor de această natură Instanțelor judecătorești ordinare, până la constituirea celor specializate. Or, aceste prevederi constituționale și legale se referă inclusiv la activitatea jurisdicțională a completului prevăzut de art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, așa cum rezultă din art. 2 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 117/2003, introdus prin Legea nr. 49/2004 de aprobare a acestei ordonanțe de urgență. În concluzie, decizia adoptată de Curtea de Conturi în condițiile art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este nelegală, această autoritate administrativă autonomă depășindu-și competența legală prin arogarea unor competențe jurisdicționale pe care legal nu le are.

Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi intervenit aceste modificări ale prevederilor Constituționale și legale, competența de soluționare a cauzei, raportat la obiectul său, nu revenea Curții de Conturi în compunerea prevăzută de art. 56, ci colegului jurisdicțional al Camerei de Conturi județene, în considerarea dispozițiilor art. 129 coroborate cu art. 40 și art. 44 din lege, a căror activitate a fost preluată de tribunale, cauzele de această natură urmând a fi soluționate de secțiile sau, după caz, completele de contencios administrativ. În consecință, cum în speță actul constatator al abaterilor prevăzute de art. 128 din Legea nr. 94/1992, republicată cu modificările și completările ulterioare, a fost întocmit de un controlor financiar din cadrul Camerei de Conturi Mureș, Înalta Curte, reținând incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc.

civ., în temeiul art. 312 pct. 1 și pct. 3 și art. 313 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 2 lit. d) C. proc. civ., art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 1 din O.U.G. nr. 117/2003, va admite recursul și va casa decizia atacată, dispunând trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de reclamantul O.D. împotriva deciziei nr. 24 din 15 martie 2006 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională. Casează decizia Curții de Conturi nr. 24 din 15 martie 2006. Trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2007.