ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 328/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 4 martie 2002 reclamanta SC N. SRL Târgu Mureș a solicitat anularea Deciziei

nr. 126 din 31 ianuarie 2002 emisă de Ministerul Finanțelor Publice și

retrimiterea cauzei spre soluționare Ministerului Finanțelor Publice.

Totodată reclamanta a solicitat ca

în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990 să se dispună suspendarea executării

silite a actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a

cauzei.

În motivarea acțiunii reclamanta a

arătat că prin nota de constatare nr. 774 din 26 noiembrie 2001 întocmită de

D.G.F.P. Mureș – Direcția de Control Fiscal a fost obligată să vireze la

bugetul statului suma de 2.333.749.636 lei din care 1.451.778.828 lei

reprezentând taxe și impozite și 881.970.808 lei majorări de întârziere și

penalități calculate de organul de control.

Contestația formulată de reclamantă

împotriva notei de constatare a fost respinsă de Ministerul Finanțelor Publice

prin Decizia nr. 126 din 31 ianuarie 2002 ca nedepusă în termen.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 67 din 16 aprilie

2002 a admis acțiunea reclamantei, a desființat decizia nr. 126 din 31 ianuarie

2002 emisă de pârât și a trimis cauza aceluiași pârât pentru soluționarea în

fond a contestației.

Pentru a soluționa astfel instanța

de fond a reținut că actul de control a fost comunicat reclamantului la data de

26 noiembrie 2001, iar contestațiaa fost formulată la data de 12 decembrie

2001, astfel că reclamanta nu putea fi decăzută din termen.

Nemulțumiți de sentința

susmenționată a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P.

Mureș – Administrația Finanțelor Publice Târgu Mureș pentru motivele de casare

prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs s-a

arătat în esență că nota de constatare nr. 744 a fost comunicată reclamantei la

data de 24 noiembrie 2001, astfel cum rezultă din confirmarea de primire aflată

la dosarul cauzei, iar societatea a depus contestație la D.G.F.P. Mureș la data

de 14 decembrie 2001, după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de O.U.G.

nr. 13/2001.

S-a mai arătat că în mod

nejustificat instanța a admis cererea de suspendare fără să motiveze soluția

dată.

Examinând sentința recurată în

raport de criticile formulate, probele administrate și dispsozițiile legale

incidente în cauză se constată că recursul este nefondat

Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 1

din O.U.G. nr. 13/2001 contestația se depune sub sancțiunea decăderii în termen

de 15 zile de la comunicarea actului atacat la organul emitent al acestuia.

Termenele se înțeleg pe zile libere

neintrând la socoteală nici ziua când a început, nici când s-a sfârșit

termenul, așa cum prevăd dispozițiile art. 101 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 126 din 31 ianuarie

2001 Ministerul Finanțelor a respins ca nedepusă în termen contestația

formulată de SC N. SRL împotriva notei de constatare nr. 774 întocmită de

D.G.F.P. Mureș la data de 9 noiembrie 2001 și comunicate societății la data de

26 noiembrie 2001.

Ministerul Finanțelor Publice deși

menționează că „nota de constatare nr. 774 din 26.11.2001 a fost comunicată SC

N. SRL la data de 24 noiembrie 2001 așa cum rezultă din confirmarea de primire

anexată la dosarul contestației”, nu face dovada cu copie după confirmarea de

primire că nota de constatare din 26 noiembrie 2001 a fost primită la societate

la data de 24 noiembrie 2001.

În aceste condiții termenul de

depunere a contestației împotriva notei de constatare se împlinea la data de 12

decembrie 2001, data la care societatea a expediat prin poștă contestația.

Așa fiind, instanța de fond a făcut

o justă apreciere a probelor dosarului și o corectă aplicare a dispozițiilor

legale în vigoare.

Nici motivul de recurs privind

suspendarea deciziei nr. 126 din 31 ianuarie 2002 emisă de Ministerul

Finanțelor Publice nu este admisibil, întrucât se constată că recurentul a

solicitat anularea unei măsuri pe care instanța nu a dispus-o.

Față de considerentele de mai sus

recursul urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice

prin D.G.F.P. a județului Mureș - Administrația Finanțelor Publice Târgu Mureș

împotriva sentinței civile nr. 67 din 16 aprilie 2002 a Curții de Apel Târgu

Mureș, secția comercială și de contencios administartiv, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 ianuarie 2003.