ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la
data de 21 aprilie 2003, reclamanta SC C. SA Sighișoara a chemat în judecată
Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș,
solicitând anularea deciziei nr. 95 din 16 aprilie 2003 și suspendarea
executării procesului-verbal de control din 27 februarie 2003, prin care s-au
stabilit în sarcina societății, obligații bugetare în valoare totală de
5.203.775.786 lei.
În motivarea cererii,
reclamanta a învederat că prin decizia atacată, pârâtul a dispus în mod
nejustificat suspendarea soluționării contestației formulate împotriva
procesului-verbal de control, deși nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.
10 din O.U.G. nr. 13/2001.
De asemenea, reclamanta a
arătat că se impune suspendarea executării obligațiilor bugetare, întrucât
executarea silită ar aduce grave prejudicii, activității curente a societății.
Prin sentința nr. 157 din 26
mai 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ,
a admis acțiunea, a dispus anularea deciziei prin care Ministerul Finanțelor
Publice a hotărât suspendarea soluționării contestației formulate împotriva
procesului-verbal de control și obligarea pârâtului la judecarea pe fond a
cererii.
Totodată, instanța a dispus
suspendarea executării actelor administrative, cu privire la debitul de
5.203.775.786 lei, până la data soluționării pe fond a contestației.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că măsura suspendării soluționării contestației
este neîntemeiată, nefiind îndeplinite toate cerințele prevăzute de
dispozițiile art. 10 din O.U.G. nr. 13/2001.
Referitor la cererea de
suspendare a executării, instanța a constatat că prin plata imediată a sumei
stabilite prin procesul-verbal de control, s-ar bloca, practic, activitatea
economico-financiară a firmei, astfel încât sunt întrunite cerințele art. 9 din
Legea nr. 29/1990.
Împotriva sentinței au
declarat recurs, Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a
Finanțelor Publice Mureș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâții au arătat că
în cauză, au fost în mod corect aplicate prevederile art. 10 din O.U.G. nr. 13/2001,
întrucât constatările din procesul-verbal de control fac și obiectul cercetării
penale.
Referitor la cererea de
suspendare a executării actelor administrative, s-a menționat că nu sunt
întrunite condițiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990,
întrucât nu au fost parcurse căile administrativ-jurisdicționale prevăzute de legislația
în vigoare, Ministerul Finanțelor Publice nepronunțându-se pe fondul
contestației.
Examinând cauza, în raport cu
motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi
respins ca atare.
Astfel cum rezultă din
actele dosarului, între timp, Ministerul Finanțelor Publice a procedat la
soluționarea pe fond a contestației formulate împotriva procesului-verbal de
control, în care sens a fost emisă decizia nr. 336 din 13 octombrie 2003.
Acțiunea formulată de
reclamantă împotriva acestui act administrativ a fost admisă parțial de Curtea
de Apel Târgu Mureș, prin sentința nr. 26 din 26 ianuarie 2004, prin care s-a
dispus anularea în parte și exonerarea societății, de plata unora din
obligațiile bugetare stabilite, hotărârea fiind atacată cu recurs, nesoluționat
până în prezent.
În raport cu actele amintite
mai sus, Curtea constată că recursul apare, practic, lipsit de interes, în
condițiile în care pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a soluționat pe fond
contestația, iar măsura suspendării executării silite s-a dispus numai până la
data pronunțării deciziei în procedura administrativ-jurisdicțională prevăzută
de O.U.G. nr. 13/2001.
De altfel, astfel cum
rezultă din încheierea aceleiași instanțe, nr. 521 din 10 noiembrie 2003, s-a
dispus între timp și suspendarea executării deciziei nr. 336/2003, a
Ministerului Finanțelor Publice.
În raport cu cele expuse mai
sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș, în nume propriu și pentru
Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței nr. 157 din 26 mai 2003,
pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ,
ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 ianuarie 2005.